Influensa

malatia infetiva cauxà da virus a RNA


L’influenza la xe na malatia infetiva respiratoria acuta cauxà dal virus del'influenza, un virus a RNA de la fameja dei Orthomyxoviridae[1]. I sintomi i poe variare da lievi a severi; i pì comuni i xe fevra, faringodinia (mal de gola), rinorea (naxo che sgiòssa), mialgie e artralgie (dolori ai muscoli e a le articolasion), cefalea, tosse e malesare xenerale. Tipicamente i sìntomi li inisia do dì dopo l'espoxision al virus (periodo de incubasion) e xeneralmente i dura manco de na setimana.

Influensa
Spesalitàmedicina generale, pneumołozia, infetivołoxia e medezina d'emerzensa-urzensa
EsiołoxiaOrthomyxoviridae
Clasefegasion e risorse foreste (EN)
ICD-9-CM487
ICD-10J10, J11 e J9
OMIM614680
MeSHD007251
MedlinePlus000080
eMedicine219557 e 972269
Errore script: la funzione "arraytostring" non esiste.
Errore script: la funzione "arraytostring" non esiste.

Le sucesive pandemie de influensa no le xe pì sta cuxì devastanti. L'influensa asiàtica del 1957 (tipo A, cepo H2N2) e l'influensa de Hong Kong del 1968 (tipo A, cepo H3N2) xe stae pì chiete, anca se xe morte mijoni de persone. Inte le ultime pandemie i xera disponìbiłi antibiòtisi par el controlo de le infesion secondarie che ga contribuio a ridure la mortalità, a diferensa de la influensa spagnola del 1918[2].

Pandemie di influenza conosciute[3][4]
Pandemia Data Decesi Sototipo Indexe de gravità de la pandemia (Pandemic Severity Index). Taso de letalità asoçià (intervalo)
Axiàtica (rusa) 1889–1890 1 milion forse H2N2 3 <1%
Spagnola 1918–1920 da 40 a 100 milioni H1N1 Categoria 5 >2%
Asiàtica 1957–1958 da 1 a 1,5 milioni H2N2 Categoria 2 0,1% - 0,5%
Suina 2009–? mijaia H1N1 Categoria 1 manco de 0,1%

Eziologia canbia

 
Diagrama de la nomencladura del virus in baxe a la International Committee on Taxonomy of Viruses

Al la famiglia Orthomyxoviridae apartien tre tipi de virus influensali: Influenzavirus A, Influenzavirus B e Influenzavirus C. Influensa A e C la infeta diverse spece, mentre l'Influensa B cuaxi esclusivamente l'omo[5].

I virus A e B i prexenta in superfisie 2 glicoproteine:

  • Emoagglutinina (contrasegnà co la letera H)
  • Neuraminidasi (contrasegnà co la letera N)

Varda anca canbia

Nòte canbia

  1. Influenza (Seasonal), World Health Organization. entrada il 19 dicembre 2015 (archivià dal URL orizenałe il 21 aprile 2018).
  2. J Taubenberger, Morens D, 1918 Influenza: the mother of all pandemics., in Emerg Infect Dis, vol. 12, nº 1, 2006. entrada il 26 gennaio 2008.
  3. CW Potter, A History of Influenza, in J Appl Microbiol., vol. 91, nº 4, ottobre 2006, DOI:10.1046/j.1365-2672.2001.01492.x.
  4. M Hilleman, Realities and enigmas of human viral influenza: pathogenesis, epidemiology and control., in Vaccine, vol. 20, 25–26, Aug 19 2002.
  5. , op. cit.

Bibliografia canbia

  • Dan L. Longo et al., Harrison's Principles of Internal Medicine, 18ª ed., The McGraw-Hill, 2012, ISBN 978-0-07-174889-6.
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Influensa&oldid=1165437"