Blue Origin

Eror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.


Ła Blue Origin ła ze na socetà privada creada da Jeff Bezos, fondator de Amazon.com. Ła ga sede a Kent (Washington), un soborgo de Seattle, andove che ła ze situada ła so àrea de reserca e desviłupo. Inte el 2009 ła società ła ze stada premiada da ła NASA co 3,7 miłioni de dòłari co l'acordo sul spàsio inte l'intierior del programa comerciàłe (CCDev) par el desviłupo de concept e tecnołozie par zetar-zo łe baze par future oparasion de voło spasiałe uman. Ła ga ricevesto altri 22 miłioni de dołari inte el ndar de ła seconda faze del programa. El Sistema de sbandono del lanso (Launch Abort System, o LAS) da lori creà el ze una de łe tecnołozie che łe descanta intarese da parte de ła NASA.

Infotaula d'organitzacióBlue Origin

Cànbia el vałor in Wikidata

BomòGradatim Ferociter Cànbia el vałor in Wikidata
Dati
SorteEror Lua: callParserFunction: function " [[Categoria" was not found.
Indùstriaindustria aerospaziale (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Forma zurìdegasocietà a responsabilità limitata (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Istoria
Creasionsetenbre 1UTC 2000 Cànbia el vałor in Wikidata
FondadorJeff Bezos (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Atività
ProdotoNew Glenn (it) Traduzi, New Shepard (it) Traduzi, BE-4 (it) Traduzi e BE-3 (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Governo d'impresa
Inpiegai3 501

(2021)

Cànbia el vałor in Wikidata

Sito webblueorigin.com Cànbia el vałor in Wikidata










Facebook place: blueorigin
Twitter: blueorigin
Instagram: blueorigin




LinkedIn: blue-origin
Youtube: UCVxTHEKKLxNjGcvVaZindlg

































Inte el prinsìpio, ła socetà el se zera focałizada sui vołi spasiałi sub-orbitałi, costruendo e sperimentando in voło el New Shepard, vełìvoło projetà inte ła so strutura de Culberson County, inte el Texas. Ła ga in pì costruio e sperimentà co èzito razi vetori redoparàbiłi (e de fato redoparai), gràsie a un sistema de recùparo par via de retrorazi del mìsiłe, e càpsułe abitàbiłi a aterajo frenà da paracadute.

Drio łe so declarasion, ła socetà ła gaveva pianifegà in prinsìpio de doparar el New Shepard par el turismo spasiałe suborbitałe entro el 2010 co un voło a ła setimana, ma inte el 2008 ła ga pì reałistegamente revedesto i programi, prevedendo mision totałi de test sensa èsari umani par el 2017 e co ecuipajo par el 2018

Inte el majo del 2020 ła ze stada sełesionada da ła NASA, insieme a SpaceX e Dynetics, par projetare un Lander lunare par el programa Artemis.

Inte el 20 de lujo del 2021, ła Blue Origin ła lansa el so primo ecuipajo drento del so razo New Shepard inte el spàsio. La mision ła zera stada guidada dal miliardàrio american e fondatore Jeff Bezos, so fradeło Mark, ła piłota e candidada Mercury 13 Wally Funk e el scołaro olandezo Oliver Daemen e ła zera durada 10 minuti e 18 secondi, rivando a na altura de 107 km (66 mìlia). Funk e Daemen, rispetivamente de 82 e 17 anni, i devegnarà èsar łe persone pì ansiane e pì zóvani che mai łe gàpia viajà inte el spàsio.

Notasion canbia


Altri projeti canbia


Linganbi foresti canbia



Controło de autoritàVIAF (EN24151050127833412635 · WorldCat Identities (EN24151050127833412635


Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Blue_Origin&oldid=1080407"