Małaui

Cheło che te ghè schcià el rimanda a sta voxe, parché el xe on so sinònemo o el vien esplegà cuà drento. rimandamento da Malawi

El Małaui o Malawi xe no Stato de l'Afrika del Sud.
El konfina co la Tanzania a nordest, el Mozambiko a sudest, e lo Zambia a nordovest.

Globe icon.svgMałaui
Republic of Malawi (en) Cànbia el vałor in Wikidata
Bandiera Stema
Bandiera Stema
Someja


InoMulungu dalitsa Malaŵi Cànbia el vałor in Wikidata


Bomò«Unity and Freedom»
«The warm heart of Africa» Cànbia el vałor in Wikidata
Epònemolago Malawi Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

Map

13°S 34°E / 13°S 34°E-13; 34Coordinae: 13°S 34°E / 13°S 34°E-13; 34

ContinenteAfrica

CapitałeLilongwe (1975–) Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe18 622 104 (2017) Cànbia el vałor in Wikidata
Green Arrow Up.svg2 259 537 (2013)
Densità157,17 hab./km²
Demònemomaławiana, maławiane, maławiani, maławian  Edit this at Wikidata
Idiomainglezo
Chewa Cànbia el vałor in Wikidata
Speransa de vita63,223 (2016) Cànbia el vałor in Wikidata
Green Arrow Up.svg0,562 (2015)
Putełi no scołarizai764 717 (2015) Cànbia el vałor in Wikidata
Red Arrow Down.svg−42 753 (2014)
Zeografia
Parte deAfrica Orientałe Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea118 484 km²[2] Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoMonte Mulanje (3 002 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì basoShire (it) Traduzi (37 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Dati istòreghi
Creasion6 de lujo del 1964
Prima mesion documentadaReame del Commonwealth de Malawi Cànbia el vałor in Wikidata
Organizasion pułìtega
Òrgano ezecutivoGabineto de Małaui (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano lejislativoAsenblea Nasionałe Cànbia el vałor in Wikidata
Presidente del Maławi Cànbia el vałor in WikidataLazarus Chakwera (it) Traduzi (28 de zugno del 2020) Cànbia el vałor in Wikidata
Presidente del Maławi Cànbia el vałor in WikidataLazarus Chakwera (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de Democrasia

5.74/10

   

Menbro de
Economia
Persentuałe IVA16,5 % Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de desviłupamento oman0,512[10] Cànbia el vałor in Wikidata (2021[10] Cànbia el vałor in Wikidata)
MonedaKwacha maławian Cànbia el vałor in Wikidata
Banca sentrałeBanca de ła Reserva de Małàui Cànbia el vałor in Wikidata
Taso de dezocupasion8 %[11] Cànbia el vałor in Wikidata
Coefisente de Gini

38.5/100

   

Còdazi de identifegasion
ISO 3166-1MW Cànbia el vałor in Wikidata MWI Cànbia el vałor in Wikidata 454 Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze de matricołasionMW Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Domìnio de primo liveło.mw
Prefiso tełefònego+265 Cànbia el vałor in Wikidata
Tełèfono d'emerzensa
Preza ełètrega
Istòrego

Sito webmalawi.gov.mw Cànbia el vałor in Wikidata

MusicBrainz: b4d3ff41-ead2-300f-9c11-f73f8ad39678

ZeografiaCànbia

  Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Zeografia del Malawi.

El Malawi xe diviso in altipiani, Shire a sud e Nyka a nord.
El monte pi alto xe el Mulanje (3002 m), ke xe anca el konfin meridionale de la Rift Valley.

Non ga sboki sul mar ma xe bagná a nordest dal Lago Malawi,[16], ke xe el terzo lago pi grande de l'Afrika.
El Lago Malawi kuerze el 25% del paexe e ghe da la karateristica prinzipal.

StoriaCànbia

  Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Storia del Malawi.

AntighitàCànbia

Da rikatamenti paleontologici se sa ke ghera ominidi ke vivea rente al Lago Malawi za un milion de ani fa.

Popolasioni preistorike xera presenti 60 000 ani fa.

I portoghezi xe rivá su le sponde del lago inte el XVI sekolo ma no ga lasá dokumentasion atendibile.

I marcanti arabi vegnea in ste zone par katurar sciavi.

David Livingstone risalì el fiume Shire fin al lago inte el 1859.

El famoso Tippu Tip gavea el kontrol de la region e sera kostruio na citá fortificada par difendarse da le tribù lokali.
Inte el 1891, i britaneghi ga fondá el protetorato de l’Afrika Centrale Britanika, inte el 1907 i ga kambiá el nome in inte el Protetorato de Nyasaland.

IndipendensaCànbia

I britaneghi ga mantegnù el kontrol fin a l’indipendenza inte el 1963.

El primo presidente fu Hastings Kamuzu Banda.
Banda l’è stá on presidente autoritario ke no gavea problemi a far kopar i opositori. Meso soto presion da la zente e da i paexi demokratici, Banda ga acetá de far on referendum su la situasion pułìtega del paexe.

El 14 giunio 1994, la majoria de la gente votò par el multipartiismo. N’ano dopo, el partio de oposision Fronte Demokràtego Unito (UDF) de Bakili Muluzi ga vinto le elesioni. El novo governo el ga prepará na nova kostitusion.
Muluzi l’è stá rieleto inte el 1999. Ne le elesioni del 2004, el kandidado a la presidenza dell'UDF, Bingu wa Mutharika, ga vinto e sa meso subito kontro Muluzi. La krisi pułìtega la kontinua fin ankò.

Zeografia politegaCànbia

La kavedal xe Lilongwe.
L'altra sità importante xe Blantyre, ke l'era la kavedal al tempo de la kolonia.

DemografiaCànbia

EtnieCànbia

In Malawi se kata tante etnie, kuasi tute de origine bantu.
Le pi grandi xe cewa [17] nyanja, yao, tumbuka, lomwe, sena, tonga, ngoni, ngonde.

ReligioneCànbia

La majoria xe kristiana (55% protestanti e 20% katoleghi), mentre il 20% xe musulman.

LéngueCànbia

La lingua oficial xe l'inglexe, la gente la parla el cewa.

EkonomiaCànbia

Pi de la metá de i malawiani vive soto el livel de povertá.

El paexe xe agrikolo, ma grandi estenstioni xe utilizá par le te, el tabako e la kana da zukaro par l’esportasion.
La peska sul lago Malawi xe na peska artigianale, anka se el pexe seko e salá l’è venduo in tuto el paexe. El chambo, on pexe locale, xe rikiesto da la ristorasione e da i hotel turistici rente al lago.

L’industria legera se kata a Lilongwe e Blantyre, le do citá pi grandi del paexe.

Ghe xe turixmo rente al lago.

Gałeria de somejeCànbia

NotasionCànbia

  1. URL de refarensa: http://www.statoids.com/umw.html.
  2. URL de refarensa: https://www.enciclopedia.cat/gran-enciclopedia-catalana/malawi.
  3. URL de refarensa: https://thecommonwealth.org/our-member-countries/malawi. Data de consultasion: 21 de otobre del 2022. Tipo di riferimento: official member page.
  4. URL de refarensa: https://www.interpol.int/Member-countries/World. Editor: Interpol. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  5. URL de refarensa: https://www.opcw.org/about-opcw/member-states/. Editor: Organizasion par ła Proibision de łe Arme Chìmeghe. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  6. URL de refarensa: http://www.upu.int/en/the-upu/member-countries.html. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  7. URL de refarensa: https://www.itu.int/online/mm/scripts/gensel8. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  8. URL de refarensa: https://public.wmo.int/en/members/malawi. Data de consultasion: 26 de majo del 2020.
  9. URL de refarensa: https://www.who.int/choice/demography/by_country/en/. Data de consultasion: 21 de lujo del 2020.
  10. 10,0 10,1 URL de refarensa: https://hdr.undp.org/data-center/human-development-index#/indicies/HDI. Declarà da: Rapporto sullo sviluppo umano. Data de publicasion: 2022. Editor: Programa de l'ONU par el Desviłupo.
  11. URL de refarensa: http://data.worldbank.org/indicator/SL.UEM.TOTL.ZS.
  12. URL de refarensa: http://www.itu.int/net/itu-t/inrdb/e129_important_numbers.aspx. Data de consultasion: 3 de lujo del 2016. Sototìtuło: ITU-T E.129 National-only numbers linked with emergency services and other services of social value. Curatore editoriale: Union Internasionałe de Tełecomunicasion. Tìtuło: International Numbering Resources Database.
  13. URL de refarensa: http://www.itu.int/net/itu-t/inrdb/e129_important_numbers.aspx. Data de consultasion: 8 de lujo del 2016. Sototìtuło: ITU-T E.129 National-only numbers linked with emergency services and other services of social value. Curatore editoriale: Union Internasionałe de Tełecomunicasion. Tìtuło: International Numbering Resources Database.
  14. 14,0 14,1 URL de refarensa: http://www.itu.int/net/itu-t/inrdb/e129_important_numbers.aspx. Data de consultasion: 10 de lujo del 2016. Sototìtuło: ITU-T E.129 National-only numbers linked with emergency services and other services of social value. Curatore editoriale: Union Internasionałe de Tełecomunicasion. Tìtuło: International Numbering Resources Database.
  15. URL de refarensa: http://www.iec.ch/worldplugs/list_bylocation.htm. Data de consultasion: 10 de zugno del 2016. Curatore editoriale: Commissione Elettrotecnica Internazionale. Tìtuło: World Plugs. URL di archivio: https://web.archive.org/web/20180206033008/http://www.iec.ch/worldplugs/list_bylocation.htm. Data di archiviazione: 6 de febraro del 2018.
  16. ciamá anca Niassa
  17. la loro lengoa, el chichewa, xe la lengoa nasional
  18. Mulanje
  19. Shire

Altri projetiCànbia

Łinganbi forèstiCànbia




Controło de autoritàVIAF (EN137130855 · ISNI (EN0000 0001 2186 7269 · LCCN (ENn80089996 · GND (DE4074495-4 · BNF (FRcb12141219n (data) · BNE (ESXX453562 (data) · NDL (ENJA00567487 · WorldCat Identities (ENn80-089996
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Małaui&oldid=1108726"