Difarense intrà łe version de "Sènare"

[Version verifegà][Version verifegà]
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
p →‎Fertiłixante: sost, replaced: 'ntel → inte el
Targheta: Canbio faxesto co AWB
p ., replaced: che'l → che el (3)
Targheta: Canbio faxesto co AWB
Riga 10:
Ła sènare del legno ła pol èser doperada anca par produr detersivo par piati e [[ninsiol|ninsiołi]]: el rexultà el vien ciamò [[lisia]].
 
Ła produsion de lisia ła xe reałixada traverso el pasagio de aqua bogénte par ła sènare filtrada da un [[teło]]. De fati, cùsì, i se smoła i [[carbonato|carbonati]] dei quai ła sènare ła xe rica e in particołar el [[carbonato de sodio]], che'l el ga n'inportante efeto sgrasante. Sto mètodo el vegniva doperà fin a poche desene de ani fa par ła [[bugada]].
== Sènare vulcànega ==
Ła sènare vulcànega ła vien butata fora durante n'[[erusion vulcànega|erusion]] e ła consiste in [[lava]] sfredada asae sutiła e łixièra che ła forma [[nùvoła|nùvołe]]. Anca łe [[sigareta|sigarete]], i [[sìgaro|sìgari]] e'l [[tabaco]] de ła pipa i moła sènare, che ła vien sunada in contenidóri fati aposta.
== Sènare e Culture ==
In paréce culture del mondo ghe gera (par exenpio ła [[rełigion romana]], ma anca i [[Paleovèneti]] i ło faxeva) e ghe xe ([[Induismo]]) l'uxansa de bruxar i cadàveri dei morti par far menui i tochi che i resta: sta pràtega ła vien ciamada [[cremasion]]. El proceso el xe stà bandonà dal [[Cristianèximo|Cristianéximo]] (che'l ga mantegnuo però el rito sacro de bruxar [[incenso]], che'l el moła n'odor forte e dolse), che'l el preferise ła [[sepoltura]], anca se'l resta inte i proverbi e inte łe fraxe fate. Un exenpio el xe «''Va raméngo ti e tó sènare''», ofexa inirisada anca ai antenai.
 
== Altri progeti ==
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/wiki/Sènare"