Difarense intrà łe version de "Raixa (Gramàdega)"

[Version verifegà][Version verifegà]
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
p →‎Ła raixa inte i verbi: sost, replaced: l'à → el ga
Targheta: Canbio faxesto co AWB
p →‎Ła raixa biota: ., replaced: è → ze (2)
Targheta: Canbio faxesto co AWB
Riga 61:
== Ła raixa biota ==
 
Come che se capise łe parołe a '''raixa biota''' (che vol dir raixa senza zónte), o sia che łe se prexenta come na raixa sensa gnente altro tacà, łe xe bastansa difuxe in vèneto. Ghe xe un saco de exenpi vàłidi in tute quante łe varianti vènete come ''paron'', ''bon'', ''pien'' o comunque in tante varianti diverse come ''el tol'' , ''el pol'' doprài in belumat ma anca in trevixan e venesian. Łe parołe a raixa biota parò le èze pi comuni inte łe varianti vènete setentrionałi (el/al sént, el/al dorm, el/al gat) par via che łe vocałi finałi łe tende a sparir in serte fórme (salvo che łe tórna fora se gh'è altre dexinense pi vanti: sént''e''tu?, dòrm''i''tu?).
 
Anca altre łéngue łe ga parołe fate diretamente da raixe biote: l'ingléxe "boy" e 'l todésco "Jahr" i xe du nomi singołari fati soło che da ła raixa; anca i inperativi come "work!" (ingl.) o "mach!" (tod.) i èze fati soło che da ła raixa. Iséso, el [[łéngoa latina|łatin]] l'avéa un saco de parołe a raixa biota come "vir" (maschio) o "consul" (cónsołe) fate sensa dexinense o prefisi.
 
In realtà in [[łenguìstega|lenguìstica]] se preferise descrìvar ste parołe qua come parołe co '''dexinensa vóda''', '''dexinensa no-pronunsià''' oben '''dexinensa zero''' e se costuma raprexentarle co un zero tajà al posto de ła final ''boy-Ø / boy-s , Jahr-Ø / Jahr-e , machen / mach-Ø , paron-Ø / parón-a , vir-Ø / vir-i , consul-Ø / consul-is'' parché gh'è dei modi indireti par verificar che in realtà łe se conporta propio come tute łe altre parołe co dexinensa.
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/wiki/Raixa_(Gramàdega)"