Difarense intrà łe version de "Mar de Bering"

[Version verifegà][Version verifegà]
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Xontà el modèl destirada de acua, reinpaxenada
→‎Storia: coreto un colegmanto
Riga 48:
[[File:Choris, Saint Paul.jpg|thumb|left|Ła rusa "''Rurik''" ła buta l'ancora visin l'ixoła de ''San Paul'' (Ałaska) in tel mar de Bering par far rifornimenti in vista de ła spedision verso el ''mar de Chukchi'' a nord. Iłustrasion de ''Louis Choris'' del 1817]]
== Storia ==
Ła majoransa dei siensiati ła pensa che durante l'ultima [[glaciasion]] el livel del mar el fuse baso in bixogno par parmetar ai omani e ai altri animałi de migrar a pié da l'[[Axia]] ala ła [[mericaMèrica setentrional|norddel AmericaNord]] atraverso l'atuałe [[streto de Bering]]. Sto paso l'è comunemente ciamà "[[Beringia]]" e l'è credùo esar da çerti —seben mia tuti— eruditi el primo ponto de penetrasion dei omani in te łe [[Mèrica|Meriche]].
 
Ghè na picoła porsion de ''placa de Kula'' in tel mar de Bering. L'è n'antica [[placa tetonica]] che [[subduzione|subduxea]] soto l'Ałaska durante el [[Triasico]].
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/wiki/Mar_de_Bering"