Difarense intrà łe version de "Mar dei Caràibi"

[Version verifegà][Version verifegà]
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Xontai un pochi de dati
Finio de xontar dati, prova a sistemar ƚa formatasion
Riga 1:
{{WIP|Ciaurlec}}
{{Destirada d'acua
|Nome = Mar de i Caràibi
|Imaxene = AmerikanischesCaribbean MittelmeerSea NASAlabeled World Wind Globeru.jpg
|Didascałia = Imaxene satełitar ''NASA World Wind Globe'', co etichete in [[Łéngua rusa|ruso]].
|Parte de = [[Osèano Atlàntego]]
|Sudivixion =
|Stato =
|Altri stati = [[Mar de i Caràibi#Giografia umana|ƚista de stati e teritori]]
|Altri stati = {{ATG}}<br />{{BRB}}<br />{{BIZ}}<br />{{COL}}<br />{{CRC}}<br />{{CUB}}<br />{{DMA}}<br />{{JAM}}<br />{{GRD}}<br />{{GUA}}<br />{{HTI}}<br />{{HON}}<br />{{MEX}}<br />{{NIC}}<br />{{PAN}}<br/>{{DOM}}<br />{{KNA}}<br />{{VCT}}<br />{{LCA}}<br />{{TRI}}<br />{{VEN}}
|Div am 1 =
|Div am 1 = {{AIA}}<br />{{ANT}}<br />{{ABW}}<br />{{CYM}}<br />{{GLP}}<br />{{MTQ}}<br />{{MSR}}<br />{{PRI}}<br />{{TCA}}<br />{{VGB}}<br />{{VIR}}
|Latitudine = 15
|Longitudine = -75
Line 15 ⟶ 14:
|Larghesa = 1800
|Fondità = 7686
|Fondità mexana = 2500
|Vołume =
|Coste =
Line 27 ⟶ 26:
|Tenperadura max = 4&nbsp;°C<ref>so el fondo</ref>
|Tenperadura mexana =
|Ìxołe = [[Antil|Antil]], [[|]], [[|]], [[|]], [[|]]
|Całanche = ''Golfo de el Honduras'', ''Golfo de ƚi Mosquitos'', ''Golfo de el Darien'', ''Golfo de el Venesueƚa'', ''Baja de Maracaibo'', ''Golfo de ƚa Gonâve'', ''Golfo de Guacanayabo''
|Całanche = [[]], [[|]]
|Mapa = Location Caribbean.png
|Didascałia mapa = łocałixasion
}}
 
El '''Mar de i Caràibi''' o anca '''Mar de ƚe Antiƚe''' (in [[łéngua fransexe|fransexe]] ''Mer des Caraïbes'', in [[łéngua inglexe|inglexe]] ''Caribbean Sea'', in [[łéngua spagnoła|spagnoło]] ''Mar Caribe'')el xe un basin de el [[Osèano Atlàntego]] osidental deƚimità a norde e est da ƚe Antiƚe[[Antiłe]], a sud a a ovest da ƚi continenti sudamerican e nordamerican, intra ƚa ''Ponta Peñas'' in [[Venesueła|Venesueƚa]] e el ''Cao Catoche'' in Mesico[[Mèsico]].<br>
El comunica co el [[Golfo del Mesico]] a nord par mexo de el ''Canal de Yucatán''el Iucatàn.
 
== Giografia Fixicafixega ==
ElȽa xePlatea divixode inel do da 'na platea sotomarinaNicaragua che ƚa va da el [[Nicaragua]] a ƚa Xamaica[[Giamaica]] ƚo divide in Basin de el Iucatàn a nordovest e Basin Coƚonbian e Basin Venesueƚan a sudest, a so volta divixe da ƚa Dorsal Beata. Inte ƚa porsion nordosidental se cata ƚa ''Fosa de ƚe Cayman''Caiman, indove el riva a ƚa fondità masima de 7680 m.
 
El xe sojeto a sicloni e uragani.
 
 
 
(in [[łéngua itałiana|itałian]] ''Mar Ionio'', in [[łéngua albanexe|albanexe]] ''Deti Ion'', in [[łéngua greca|greco]] ''Ιóνιo Πέλαγoς'', ''Ionio Pelagos'') el xe 'na porxion del [[Mar Mediteraneo]].
 
Ła se cata intra łe coste de ła [[Sicilia]] e de ła [[penixoła itałiana]] a ovest e chełe de ła [[penixoła balcanica]] a est. El se cołega a nordest col [[Mar Tiren]] tramite el [[Streto de Mesina]], a nord col [[Mar Adriàtego]] grasie al [[Canal d'Otranto|Canal de Òtranto]], a sud comunica diretamente col Mar Mediteraneo.
<ref>Secondo ła definixion tradixional el comunica anca col [[Mar Egeo]] tramite łi canałi de [[Canal de Cerigo|Cerigo]] e de [[Canal de Cerigoto|Cerigoto]]; secondo cheła del servixio meteo itałian el comunica anca col [[Mar de Sicilia]] tramite el [[Canal de Malta]].</ref>
 
Łe so calanche pi' grande indando in senso orario da ovest verso est le xe, el [[Golfo de Noto]], el [[Golfo de Catania]], el [[Golfo de Squillace|Golfo de Sciłaċe]], el [[Golfo de Taranto]], el [[Golfo de Patraso]], el [[Golfo de Corinto|Golfo de Córinto]], el [[Golfo de Arcadia]], el [[Golfo de Mesenia|Golfo de Mesènia]].
<ref>Secondo la definixion tradixional conprende anca el [[Golfo de Laconia|Golfo de Łacònia]].</ref>
 
== Giografia Fixica ==
[[File:Ionian Sea borders.png|thumb|left|200px|In roso łimiti secondo la OHI, in naranson secondo la ''Meteomar'', in xało chełi tradixionałi]]
No converse un area molto granda, ma el ga na gran fondità (5.267 m), ła masima del Mar Mediteraneo. Ła so parte meridional ła forma el [[Basin del Jonio]] (fondo sirca 4000 m), separà da ła piataforma continental dała [[Scarpata Siciłia-Malta]]<ref>Nota anca cofà '''Scarpata de Malta'''</ref> a ovest, dal [[Rialso de Mesina]] a nordovest e dała [[Platea Sałentina]] a nord. Intra łi primi do tochi de scarpata se cata el [[Canyon de Mesina|Canion de Mesina]], tra staltri do ła [[Vałe de Taranto]] <ref>Nota anca cofà '''Canion de Taranto'''</ref>. A est invese se cata ła fosa oseanica [[Fosa Ełenica|Ełenica]] e el bordo de ła [[Dorsal Pełoponeso-Creta]].
 
El Mar Jonio coverse inteła so parte osidentale e setentrional łe piataforme continentałi africana e eoropea, inteła so parte mexana un vecio fondal oseanico, e a oriente un arco insułar. El fondo oseanico el xe un rełito del vecio [[Tetide|Oseano Tetide]], formà intel [[Mesozoico|mesosoico]], l'arco invese el xe ancora in formaxion. Tuta l'area ła xe sogeta a sismisità ełevata, łe coste sudosidentałi e orientałi łe xe a riscio de [[Tsunami|zunami]].
 
El xe misià in superfisie da na circołaxion co verso antiorario e intensità de 0,4÷0,7 nodi; int'el Golfo de Taranto ghe xe 'na circołaxion secondaria col steso verso.
 
Łi fiumi pi' inportanti che łi se jeta intele so acue łi xe l'[[Achelòos|Achelò]], e l'[[Alfeo]]; tra i pi' łonghi se ga da sitar i fiumi łucani [[Basento]] e [[Agri]], tra chełi col basin pi anpio el siciłian [[Simeto]] e tra chełi co ła portata pi' granda l'epirota [[Arachthos|Aracto]].
 
Łe ixołe pi grande łe xe [[Corfù]], [[Leucade|Łeucade]], [[Itaca|Ìtaca]], [[Cefalonia|Sefałonia]], [[Zante|Xante]].
 
== Giografia umana ==
So sto mar se afasa ƚi seventi stati:<br />
[[File:Ionian Sea map.png|miniatura|sinistra|mapa połitega]]
|Altri stati = {{ATG}}<br />{{BRB}}<br />{{BIZ}}<br />{{COL}}<br />{{CRC}}<br />{{CUB}}<br />{{DMA}}<br />{{JAM}}<br />{{GRD}}<br />{{GUA}}<br />{{HTI}}<br />{{HON}}<br />{{MEX}}<br />{{NIC}}<br />{{PAN}}<br/>{{DOM}}<br />{{KNA}}<br />{{VCT}}<br />{{LCA}}<br />{{TRI}}<br />{{VEN}}
El bagna łe coste de l'[[Itałia]] (rejon de [[Siciłia]], [[Całabria]], [[Baxiłicata]], [[Puja]]), de l'[[Albania]] (contea de [[Valona|Vałona]]) e de ła [[Grecia|Gresia]] (Periferie de le [[Isole Jonie|Ìxołe Jonie]], de [[Epiro]], de [[Grecia Ocidentałe|Gresia Osidental]] e de [[Pełoponexo]]).
 
e ƚi seventi teritori:<br />
Łe sità pi' grandi łe xe [[Catania]], [[Mesina]], [[Regio Całabria]], [[Siracuxa]], [[Taranto]] e [[Patraso]].
|Div am 1 = {{AIA}}<br />{{ANT}}<br />{{ABW}}<br />{{CYM}}<br />{{GLP}}<br />{{MTQ}}<br />{{MSR}}<br />{{PRI}}<br />{{TCA}}<br />{{VGB}}<br />{{VIR}}
Tra łi porti petrołiferi se pode ricordar [[Augusta]].
 
No el xe un mar particołarmente pescoxo, ła pesca pi' inportante ła xe cheła del [[tón]] praticada soratuto su łe coste orientałi e sudosidentałi. Se ricorda anca ła pesca del [[pese spada]] fata senpre tra Siciłia e Całabria, e l'ałevamento de peoci a Taranto.
 
So ła costa visin [[Crotone|Croton]] se estrae gas naturałe preso el canpo de Luna.
 
== Note ==
Line 78 ⟶ 53:
== Altri projeti ==
{{Interprojeto|commons=Category:Caribbean sea|commons_preposizione=sul}}
 
== Cogamenti esterni ==
* {{it}} [http://www.messaggidalmare.com/correnti_marine/Le%20correnti%20marine.html Corenti marine]
* {{en}} [http://publishing.cdlib.org/ucpressebooks/view?docId=kt167nb66r&chunk.id=d3_4_ch15&toc.id=ch15&brand=eschol Łi ocèani: ła łoro fixica, chimega e biołogia xeneral]
 
[[Categoria:Mari|Caràibi]]
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/wiki/Mar_dei_Caràibi"