Difarense intrà łe version de "Dexinensa"
[Version verifegà] | [Version verifegà] |
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
p Moving from Category:Łenguìstega to Category:lenguìstega using Cat-a-lot |
p →top: sost, replaced: deła → de ła (4) |
||
Riga 1:
Inteła [[gramàtica]] tradisionałe, se ciama '''dexinensa''' ła fin de na [[paroła]]; propiaménte xe qûeła parte de na paroła che ła canbia inteła [[flesion]] ([[conjugasion]] o [[declinasion]]) de un [[verbo]], un [[nome]], un [[agetiu]] e vìa cusì.
Inteła [[lenguistega|łenguìstega]] moderna se preferise ciamar dexinensa un [[morfema]] gramaticałe che'l połe anca no catarse mìa a ła fin
Par exenpio, inteła paroła ''magnàvimo'' ła dexinensa in senso tradisionał ła xe ''-vimo'', ma ła dexinensa in senso moderno ła xe ''-mo'' parché ''-vimo'' no'l xe un [[morfema]].
Par far un altro exenpio, che'l xe clàsico
Qûeło che'l vansa
Łe dexinense łe se studia stacàe dal tema. Defati tute łe dexinense che łe se poł łigar a on steso tema łe se poł anca łigar a on altro tema de ła stesa coniugasion o declinasion quaxi sensa che łe canbie. Se dixe defati (par exempio) ''i verbi de ła secónda coniugasion'' e voł dir che sti verbi qûi inteła só flesion i ga tuti łe stese dexinense, che in sto exempio qûi łe se ciama ''dexinense de ła secónda coniugasion''.
Riga 13:
{{Controło de autorità}}
[[Categoria:
|