Łéngua finlandeze

El finlandéxe l'è na łéngua ugrofìnica che ła vien doparà uficialmente inte ła Repùblica de Finlandia. Ła xe łigà co l'èstone e in parte co l'ungaréxe.

Infobox de Łéngua Łéngua finlandeze
suomi Cànbia el vałor in Wikidata

Cànbia el vałor in Wikidata
Nome locaƚesuomi
Tipołéngua, łéngua viva e łéngua naturałe Cànbia el vałor in Wikidata
Parlà inFinlandia, Estonia,
Svezia, Rusia e Norvegia
Autòctono deNord Europa
Parlanti
Totałe7 milioni (2012 Cànbia el vałor in Wikidata)
Clasifegano in top 100
Caratarìsteghe
Scrituraalfabeto latin e Scandinavian Braille
Clasifegasion lenguìstega
łéngua umana
łéngue uràłeghe
łéngue ugrofìneghe
łéngue fino-pèrmeghe
łéngue fino-volgàeghe
łéngue fino-sami
łéngue fino-bàlteghe Cànbia el vałor in Wikidata
Statuto ofisałe
Lengua ofisałe inFinlandia, Union europea,
Republica de Carelia
Regoƚà daKotimaisten kielten tutkimuskeskus
Vulnerabiłità1 segura Cànbia el vałor in Wikidata
Istòriahistory of the Finnish language (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Còdazi
ISO 639-1fi
ISO 639-2fin
ISO 639-3fin Cànbia el vałor in Wikidata
SILFIN
Glottologfinn1318 Cànbia el vałor in Wikidata
Linguasphere41-AAA-a Cànbia el vałor in Wikidata
Ethnologuefin Cànbia el vałor in Wikidata
ASCL1602 Cànbia el vałor in Wikidata
IETFfi Cànbia el vałor in Wikidata
Toco in lengua
Declarasion Universaƚe dei Deriti de l'Omo, art. 1
Kaikki ihmiset syntyvät vapaina ja tasavertaisina arvoltaan ja oikeuksiltaan. Heille un annettu järki ja omatunto, ja heidän un toimittava toisiaan kohtaan veljeyden hengessä.


Pronomi canbia

El finlandéxe no'l ga nisuna difarensa de xenare par maschil e feminil gnanca sui pronomi, fora che calche fórma speciałe interogativa o demostrativa par riferirse a łe robe invese che ai èseri viventi come fa el vèneto co "ci/chi?" (persóna) e " 'sa/cósa/ché?" (roba) o come ła difarensa intrà "xe 'sto qua" (omo) e "xe questo" (el fato).

Declinasion canbia

Parò el finlandéxe el ga na declinasion de ben quìndexe caxi e do nùmari (singołar/plural) che i se conbina faxendo un saco de fórme: serte łe xe intuitive parché basta tacar łe finałi una drio l'altra (sing: talo-talossa plur: taloi-taloissa), ma serte altre se fa pi fadiga ricordarle (sing: rakkaus-rakkaudessa).

Compleménti canbia

Po dopo in finlandéxe, de łe volte, el stéso conpleménto el se traduxe in modi difarenti: par exenpio el conpleménto ojeto direto el pol aver tri caxi diversi (nominativo, genitivo o partitivo) traduxendo parfin el tenpo del verbo.

Verbi canbia

Par exenpio ghe xe do tipi de pasà:

  • caxo nominativo (pasà conposto): "luin kirja" (go łeto el/un łibro)
  • caxo partitivo (inparfeto/progresivo): "luin kirjaa" (mi łezéa el łibro - xera drio łèzar un łibro)

Oben ghe xe el futuro, diverso dal prexente:

  • caxo nominativo (prexente/progresivo): "luen kirja" (deso łezo el łibro - so' drio łèzar el łibro)
  • caxo genitivo (futuro): "luen kirjan" (doman łezo el łibro - łezarò el łibro)
  Łéngoe uficiałi de l'Onion Eoropea  
Bulgaro | Castiglian | Ceco | Danexe | Estone | Finlandexe | Fransexe | Gaełico | Greco | Inglexe | Itałian | Łetone | Łituan | Maltexe | Olandexe | Połaco | Portoghexe | Rumeno | Slovaco | Slovèno | Svedexe | Tedesco | Ungarexe
Controło de autoritàLCCN (ENsh85048412 · GND (DE4124978-1 · BNF (FRcb11931411g (data) · NDL (ENJA00563216
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Łéngua_finlandeze&oldid=1067011"