Euskal Herria


In basco co Euskal Herria A se intende sia el posto abità da i baschi, sia l'insieme dei baschi, el popoło basco. El motivo de tale particołarità l'è da risercar inte ła storia basca, che no l'ha quaxi mai visto na unità teritoriale basca; storicamente difati l'è l'atacamento a ła sò cultura (e in particolare ła łéngua) quel che l'ha parmeso a i baschi de mantegner un forte grado de unità, seben ghe fuse divizion de confine, e la conservasión de un patrimonio lenguistico de valore fondamental par l'intiera comunità umana. Se pol quindi dir che un basco l'è principalmente ci che el parla basco (in basco "Euskaldun") prima che un abitante de Euskal Herria.

Euskal Herria
Euskal Herria (eu) Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

Map

42°52′59″N 1°56′08″W / 42.883056°N 1.935556°W42.883056; -1.935556Coordinae: 42°52′59″N 1°56′08″W / 42.883056°N 1.935556°W42.883056; -1.935556

ContinenteEuropa
Popołasion
Totałe3 193 513 (2020) Cànbia el vałor in Wikidata
302 213 (2005)
Densità153,02 hab./km²
Demònemo vasco o Vasca o Vascos, Vascas

,

  Edit this at Wikidata
Zeografia
Àrea20 870 km² Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoMesa de los Tres Reyes (en) Traduzi (2 446 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Economia
PIL pro càpite39 640 $ (2017) Cànbia el vałor in Wikidata
Còdazi de identifegasion
Domìnio de primo liveło.eu



















































Cò che se parla de Paezi Baschi se ga da star tenti a no confondar Euskal Herria co el teritorio de la Comunità Autonoma dei Paexi Baschi, de ła cual l'è sol che na parte, anca se la ga la bandiera conpagna, l' Ikurriña. Un altro termine doparà par indicar Euskal Herria, ma soło inte l'acesión de teritorio dei baschi, l'è Euskadi, conià da Sabino Arana, pare del nasionalismo basco moderno, fato che el dona a ła paroła un signifegà in particołare połìtico.

Euskal Herria l'è situà a caval dei Pirenei sul golfo de Bizkaia su na superfice de 20 664 km² e ła conprende sete province (en basco lurraldeak, teritori) divideste tra Francia e Spagna che łe gode de łivełi de autonomia difarenti: łe province fransezi (l'Iparralde) le ze ła Basa Navara (Nafarroa Beherea), Lapurdi e Xiberua e no łe ga el basco (euskara) recognosùo come łengua ofisiałe. Ła situasion l'è difarente inte łe province spagnołe (l' Hegoalde): inte la Comunità Autonoma Basca (ciapà anca le provinsie de Bizkaia, Gipuzkoa e Alaba) e in parte de la Comunità Foral de Navara, el basco l'è recognosùo dal Stato e doparà, anca se co persentuałi de parlanti difarenti, specialmente in Gipuzkoa, parte de ła Nafarroa e inte i sentri minori (l'è zà più difisile sentir parlar basco inte la grande metropoli de Bilbao). Ła popolasión l'è de sirca 3 000 000 abitanti (2 500 000 in Hegoalde e 500 000 in Iparralde) e no ła ga na capitale ofisiałe, anca se de frecuente par razon stòriche ła vien individuà in Iruñea (Panplona).

Teritori canbia

Varda anca canbia





Controło de autoritàVIAF (EN234692152 · ISNI (EN0000 0001 2315 3219 · LCCN (ENn84080195 · GND (DE4256908-4 · BNF (FRcb11934078c (data) · BNE (ESXX450547 (data) · WorldCat Identities (ENn84-080195
  1. URL de refarensa: http://ibasque.com/presentacion-general-de-euskal-herria/.
  2. URL de refarensa: http://www.gaindegia.eus/eu/bpg-produktibitatea-eta-ig-gastuaren-bilakaera.
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Euskal_Herria&oldid=1166343"