Difarense intrà łe version de "Łéngua basca"

[Version verifegà][Version verifegà]
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
VajotwoBot (discusion | contribusion)
p Robot: Rimosion de modèl: Link GA
p Pulisca
Riga 31:
Storicamente una de łe prime ipotexi mitiche su l' origine de ła łéngoa basca l'è el [[tubalismo]]. Ła teoria la se cołega a ła credensa che tute łe łéngoe le procede da [[Babel]] e ła so famoxa tore. El basco el sarea ła łéngoa original, anterior a ła confuxión de łe łéngoe. Alcuni apołogisti del basco in tel secoło XVIII e inisi del XIX i era rivè a dir che na łéngoa cosita parfeta la podea esar sta ispirà soło dal steso ingegno de Dio. Tra sti autori se nota Astarloa e Manuel Larramendi.
 
Alcune iscrisioni łatine in [[Aquitania]] le conserva un numaro de parołe con raixa [[protobasco|protobasca]], come par exenpio i nomi propi ''Nescato'' e ''Cison'' (''neskato'' e ''gizon'' vol dir rispetivamente ''butela/toxa'' e omo'' in basco moderno). Sta łéngoa l'è ciamà ''aquitán'' e l' era prexumibilmente parlà prima che i romani i portase el łatin ai Pirenei osidentałi. I specialisti de storia basca i considera l' aquitán come basco antico. Infati ła parenteła tra basco e aquitán la sarea dimostrà xa da i łaori de [[Achille Luchaire|Luchaire]] in tel 1877<ref> A. Luchaire: "Les origines linguistiques de l'Aquitanie" ''Bul. Soc. des Sciencies.Lettres et Arts de Pau'' 1876/77, p. 449-523</ref>, anpliè posteriormente da [[Koldo Mitxelena|Michelena]]<ref>Luis Michelena (1954) "De onomástica aquitana" ''Pirineos'' 10, pp. 409-458</ref> e [[Joaquín Gorrochategui|Gorrochategui]]<ref> Joaquín Gorrochategui (1984)''Onomástica indígena de Aquitania'', Bilbao.</ref><ref> L. Trask: " The ancient Aquitanian language was, of course, an ancestral form of Basque, as we can easily see by examining the personal names and divine names of the Aquitanian-speakers, which are all that is recorded of Aquitanian" [http://www.ontariobasqueclub.dantzariak.net/trask.htm] </ref>. El dixintarese dei Romani par sta xona, l' à parmeso al basco aquitán de sopravivar mentre le łéngoe [[łéngoa iberica|iberica]] e [[łéngoa tartesica|tartesico]] le sparea definitivamente. El basco l' à aquixío parołe del vocabołario łatin sia prima che dopo che el łatin el se evolvese in [[guascón]] (na variante de l' ocitán) e in [[navaro-aragonexe]].
Generalmente se supone che i Baschi i se sia originà in Aquitania e che da lì i sia emigrè verso sud.
 
In tel giugno del 2006 i archeołogi del sito de [[Iruña-Velaia]] i' à catà un insieme de epigrafi con una serie de 270 iscrisioni basche e dixegni del terso secoło.
<ref>[http://www.eitb24.com/portal/eitb24/noticia/eu/gizartea/iruna-veleia-third-century-basque-inscriptions-found-in-archaeolo?itemId=D36072&cl=%2Feitb24%2Fsociedad&idioma=en Third-century Basque inscriptions found in archaeological site]</ref> Alcune de łe parołe e fraxi catè i' è ''urdin'' (blu), ''zuri'' (bianco), ''gori'' (roso), ''edan'' (ber), ''ian'' (magnar), ''lo'' (dormir), ''Iesus, Iose ata ta Mirian ama'' (Iesus, el pare Iose e ła mare Maria), e ''Geure ata zutan'' (nostro pare in ti), forma de sałudo utiłixà dai antichi cristiani. Ulteriori analixi le podarea mostrar che ła łéngoa basca l'è piasè stabiłe de quel che se pensava.
 
 
Riga 43:
Tante ipotexi su l' origine del basco i' è considerè controverse, e łe prove sugeríe generalmente no i' è mia acetè da ła majoransa dei linguisti. In ogni caxo, ła situasión la podarea canbiar in futuro. Alcune de ste ipotetiche conesioni i' è:
 
* [[Łéngoa iberica|iberica]]: l' iberico l'è n' antra antica łéngoa na olta parlà in te ła penixoła. Sta teoria, nota come ''bascoiberismo'', l'è famoxa parché difexa dal pare de ła linguistica, [[William von Humboldt]], che l' afermava come l' idioma ibero el fuse predecesor del basco. Al dì d' ancó la teoria la resta atuałe, nonostante par certi la rełassión la se limitarea a un łigame tra łe łéngoe iberica e basca, mentre altri i ritien che entranbe łe łéngoe le farea parte de un steso grupo łenguistego ma che el iberico no' l sarea un antenato del basco. <ref>[http://www.webpersonal.net/jrr/ib8_en.htm Are Iberian and Basque related? The problem with "magical translators"] (Jesús Rodríguez Ramos) {{en}}</ref>
* [[Łéngoa georgiana|georgian]]: L' ipotexi georgiana, che ła cołega el basco a łe łéngoe caucaxiche meridionałi, la par deso anpiamente scredità. L' ipotexi l' era ispirà in parte da l' antico Regno georgiano de Kartli, che Greci e Romani i ciamava Iberia.
* [[Łéngoe caucaxiche nordorientałi]], come el [[łéngoa cecena|ceceno]], i' è più plauxibilmente candidè par na conesión molto distante. È stà oservà na concordansa łénguistega tra basco e diałeti caucaxici pari al 6%. <ref>[http://www.people.fas.harvard.edu/~witzel/mt26s.html A Final (?) Response to the Basque Debate in Mother Tongue 1] (John D. Bengston) {{en}}</ref>
* N' antra ipotexi molto nota l'è queła che tenta de cołegar el basco con ła [[łéngoa berbera]], con cui è stà calcołà na concordansa łénguistega del 10%. L' ipotexi no l' à però otegnù l' aprovassión de ła comunità sientifica, vista anca ła maniera in cui certi studi i' è stè portè avanti: speso se sercava de aplicar el metodo lesico-statistico par catar someanse tra parołe basche e berbere utiłixando neołogixmi e prestiti dal łatín.
* Certi linguisti i' à proposto de includar el basco in te ła superfamea łénguistega [[łéngoe denecaucaxiche|dene-caucaxica]]. Secondo sta teoria el basco el sarea ła propagine osidentałe de na famea de łéngoe che la sarea stà difuxa in Euraxia, in nord America e forse in nord Africa (come ad exenpio el [[guancio]], parlà dai antichi autoctoni de łe [[Canarie]]) verso l' 8000 a.C. Sto fato el pararea sufragà da łe indagini genetiche, ma l' existensa de sta proposta superfamea l'è considerà controversa.
* [[Łéngoe basconiche]]: Sta teoria, proposta dal linguista tedesco [[Theo Vennemann]] (profesor ordinario de Linguista teorica a l' università Ludwig-Maximilian de Monaco), la sostien che ghè suficienti prove toponomiche par concludar che el basco l'è el soło sopravisuo de na famea più larga che na olta se estendea su tuta ła penixoła iberica e su parte de l' Europa, e che l' à lasà el so segno in te łe moderne łéngoe indoeuropee parlè in Europa. Ste łéngoe le se sarea pò quaxi interamente estinte con łe invaxioni indoeuropee a partir dal XIII secoło a.C. I studi de Vennemann i' è stà però molte critichè dai bascołogi e da vari speciałisti in linguistica. <ref>[http://www.germanistik.uni-muenchen.de/germanistische_linguistik/TV/Vennemann.htm Theo Vennemann homepage]</ref>
 
 
Riga 74:
:''vien al mondo.''
 
Ła sucesiva opera conosua l'è ła tradussión del [[Novo Testamento]] ''(Iesu Christ Gure Iaunaren Testamentu Berria)'', comisionà da ła regina de Navara Juana de Albret al ministro calvinista basonavaro Joanes Leizarraga. <ref>[http://klasikoak.armiarma.com/idazlanak/L/LeizarragaTesta.htm Iesus Christ Gure Iaunaren Testamentu Berria]</ref>, stanpà in te l' ano 1571 a [[La Rochelle]].
 
 
Riga 708:
I diałeti moderni baschi i parmete ła coniugassión de sirca quindexe verbi, ciamè ''verbi sintetici'', speso soło in contesti łeterari. Sti qua i pol esar coniughè ai tenpi presente e pasà in tei modi indicativo e prexente, in tri tenpi al condisionałe e potensiałe, e in un tenpo par l' inperativo. El basco cołoquiałe, comunque, el uxa soło l' indicativo prexente, l' indicativo pasà e l' inperativo.
 
Ghè più parsone in tel singołare che in tel plurałe par i verbi sintetici a causa de łe do forme informałi -mas·cio e e femena- de ła seconda persona singołare. El pronome ''hi'' l'è uxà par entranbi, ma al maschiłe se xonta ''-k'' al verbo, mentra al femeniłe ''-n''. Sta qua l'è na propietà che no se cata mia in te łe łéngoe indoeuropee.<ref> [http://www.hiru.com/es/euskara/euskara_01550.html Aspecto, tiempo y modo] in castiglián. [http://www.hiru.com/eu/euskara/euskara_01550.html Aditzen aspektua, tempusa eta modua] in basco.</ref>
 
Łe restrisioni de contesto in te łe quałi ła forma famiłiare ła pol esar utiłixà i' è tante: tuti i partecipanti a ła conversassión i ga da esar amici del steso seso, e mia tanto difarenti d' età. Alcuni diałeti i fa diretamente a manco de ła forma famiłiare. Da notar che ła seconda parsona singołare formałe la se coniuga in parałeło a łe altre forme plurałi, il che podarea indicar che na olta l' era ła seconda parsona plurałe, che dopo l' à scomisià a esar uxà come un singołare formałe.
Riga 719:
 
 
'''Verbi de tipo "NOR" (caxo asołutivo-sojeto)'''</p>
 
 
Segue dełe tabełe con łe forme prexente e inparfeto indicativo de l' auxiłiare esar (IZAN) e dei verbi intranxitivi EGON (star), ETORRI (vegner), IBILI (nar, esar drio far calcosa) e JOAN (nar).
<br />
Line 790 ⟶ 792:
</table>
<br />
'''Verbi de tipo "NOR-NORK" (caxo egativo-ojeto-sojeto)'''</p>
 
 
Segue dełe tabełe con łe forme prexente e inparfeto indicativo de i verbi EDUKI (averghe, tener in castiglián) e JAKIN (saver).
<br />
Line 836 ⟶ 840:
</table>
<br />
'''Verbi de tipo "NOR-NORK" (caxo ergativo-ojeto-sojeto)'''</p>
 
 
Segue do tabełe con łe forme rispetivamente prexente e inparfeto indicativo de l' auxiłiare UKAN (el secondo auxiłiare dopo el verbo IZAN-esar).
<br />
Line 906 ⟶ 912:
</table>
<br />
'''Verbi de tipo "NOR-NORI-NORK" (ojeto-dativo-sojeto)'''</p>
 
 
Tabeła del verbo auxiłiare UKAN al prexente e inparfeto indicativo in prexensa de un ojeto e un dativo.
<br />
Line 1 049 ⟶ 1 057:
<br />
 
 
<p>Fonte: Le Basque Unifié (Initiation) (Euskara Baturako Hastapenak),
 
©&nbsp;Assimil,&nbsp;1996</p>
<p>Fonte: Le Basque Unifié (Initiation) (Euskara Baturako Hastapenak),
©&nbsp;Assimil,&nbsp;1996</p>
 
 
 
=== I numari ===
Line 1 059 ⟶ 1 071:
<table border="1" cellspacing="1" width="90%">
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;</b>'''</td>
<td><b>'''&nbsp;</b>'''</td>
 
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;10</b>'''</td>
<td><b>'''hamar</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''10</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;&nbsp;1</b>'''</td>
<td><b>'''bat</b>'''</td>
 
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;11</b>'''</td>
<td><b>'''hamaika</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''10 ?</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;&nbsp;2</b>'''</td>
<td><b>'''bi</b>'''</td>
 
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;12</b>'''</td>
<td><b>'''hamabi</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''10 + 2</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;&nbsp;3</b>'''</td>
<td><b>'''hiru</b>'''</td>
 
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;13</b>'''</td>
<td><b>'''hamahiru</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''10 + 3</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;&nbsp;4</b>'''</td>
<td><b>'''lau</b>'''</td>
 
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;14</b>'''</td>
<td><b>'''hamalau</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''10 + 4</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;&nbsp;5</b>'''</td>
<td><b>'''bost</b>'''</td>
 
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;15</b>'''</td>
<td><b>'''hamabost</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''10 + 5</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;&nbsp;6</b>'''</td>
<td><b>'''sei</b>'''</td>
 
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;16</b>'''</td>
<td><b>'''hamasei</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''10 + 6</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;&nbsp;7</b>'''</td>
<td><b>'''zazpi</b>'''</td>
 
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;17</b>'''</td>
<td><b>'''hamazazpi</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''10 + 7</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;&nbsp;8</b>'''</td>
<td><b>'''zortzi</b>'''</td>
 
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;18</b>'''</td>
<td><b>'''hamazortzi</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''10 + 8</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;&nbsp;9</b>'''</td>
<td><b>'''bederatzi</b>'''</td>
 
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;19</b>'''</td>
<td><b>'''hemeretzi</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''10 + 9</b>'''</td>
</tr>
</table>
 
<br />
<br />
 
<table border="1" cellspacing="1" width="90%">
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;20</b>'''</td>
<td><b>'''hogei</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20</b>'''</td>
</tr>
<tr>
 
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;21</b>'''</td>
<td><b>'''hogeita bat</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 1</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;22</b>'''</td>
<td><b>'''hogeita bi</b>'''</td>
 
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 2</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;23</b>'''</td>
<td><b>'''hogeita hiru</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 3</b>'''</td>
</tr>
 
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;24</b>'''</td>
<td><b>'''hogeita lau</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 4</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;25</b>'''</td>
 
<td><b>'''hogeita bost</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 5</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;26</b>'''</td>
<td><b>'''hogeita sei</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 6</b>'''</td>
 
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;27</b>'''</td>
<td><b>'''hogeita zazpi</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 7</b>'''</td>
</tr>
<tr>
 
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;28</b>'''</td>
<td><b>'''hogeita zortzi</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 8</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;29</b>'''</td>
<td><b>'''hogeita bederatzi</b>'''</td>
 
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 9</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;30</b>'''</td>
<td><b>'''hogeita hamar</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 10</b>'''</td>
</tr>
 
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;31</b>'''</td>
<td><b>'''hogeita hamaika</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 11</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;32</b>'''</td>
 
<td><b>'''hogeita hamabi</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 12</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;33</b>'''</td>
<td><b>'''hogeita hamahiru</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 13</b>'''</td>
 
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;34</b>'''</td>
<td><b>'''hogeita hamalau</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 14</b>'''</td>
</tr>
<tr>
 
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;35</b>'''</td>
<td><b>'''hogeita hamabost</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 15</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;36</b>'''</td>
<td><b>'''hogeita hamasei</b>'''</td>
 
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 16</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;37</b>'''</td>
<td><b>'''hogeita hamazazpi</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 17</b>'''</td>
</tr>
 
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;38</b>'''</td>
<td><b>'''hogeita hamazortzi</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 18</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;39</b>'''</td>
 
<td><b>'''hogeita hemeretzi</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''20 + 19</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;40</b>'''</td>
<td><b>'''berrogei</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''2 x 20</b>'''</td>
 
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;50</b>'''</td>
<td><b>'''berrogeita hamar</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''2 x 20 + 10</b>'''</td>
</tr>
<tr>
 
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;60</b>'''</td>
<td><b>'''hirurogei</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''3 x 20</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;70</b>'''</td>
<td><b>'''hirurogeita hamar</b>'''</td>
 
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''3 x 20 + 10</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;80</b>'''</td>
<td><b>'''laurogei</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''4 x 20</b>'''</td>
</tr>
 
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;&nbsp;90</b>'''</td>
<td><b>'''laurogeita hamar</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''4 x 20 + 10</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;100</b>'''</td>
 
<td><b>'''ehun</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''100</b>'''</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''&nbsp;200</b>'''</td>
<td><b>'''berrehun</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''2 x 100</b>'''</td>
 
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#ccffff"><b>'''1000</b>'''</td>
<td><b>'''mila</b>'''</td>
<td bgcolor="#ffffcc"><b>'''1000</b>'''</td>
</tr>
</table>
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/wiki/Łéngua_basca"