Difarense intrà łe version de "Utensa:Ciaurlec/Sabionara4"

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
p axornà
pNessun oggetto della modifica
Riga 27:
#Indove ce el toponimo el vien da ƚengoe neoƚatine o da el greco, e donca se pol "ricavar" un neoƚogismo, go proprio tradoto (es. Gulfe du Lion->Golfo de el Ƚeon), o "venetisà" (es Corigliano->Coriƚian). Ma conosendo soƚo ce ƚa varianxa ƚagunar e poco de ceƚa veneto-sentral (niente de veronexe, o de veneto setentrional), podaria aver desmentegà serti soni.
 
{| class="wikitable" style="text-align:center" width="100%"
|- style="font: bold x-large serif; background:lightgrey;"
|''[[Alfabeto Fonetego Internasionałe|IPA]]''
|{{IPA|<nowiki>[b]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[t͡ʃ]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[k]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[d]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[ð]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[f]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[d͡ʒ]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[g]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[ɲ]</nowiki>}}
|- style="font:large serif;"
|'''GVU'''
|b||c<ref name="ei">Soło che davanti '''e''' e '''i'''</ref> - c'<ref name="ultima">Soło che come ultima letera de ła paroła</ref> / ċ||c<ref name="aou">Soło che davanti '''a''', '''o''' e '''u'''</ref> - ch<ref name="ei" /> / k||d||dh / đ||f||g<ref name="ei" /> / ġ||g<ref name="aou" /> - gh<ref name="ei" />||gn / ñ
|- style="font:large serif;"
|'''Clasica'''
|b||chi||c - che – chi<ref><nowiki> Soło che in serte parołe, in tute łe altre chi vałe</nowiki>''' [t͡ʃ]'''</ref>||d||-||f||g<ref name="ei" />||g<ref name="aou" /> – gh<ref name="ei" />||gn
|- style="font:large serif;"
|'''Veneto Arkivio'''
|b||c||c - ch - k<ref name="ultima" />||d||dh||f||g||g - gh||gn
|- style="font:large serif;"
|'''GVR'''
|b||c||k||d||dh||f||j||g||ny<ref><nowiki> Al inisio ła GVR ła prevedeva </nowiki>'''nh''', cofà in portoghexe</ref>
|- style="font:large serif;"
|'''Durante'''
|b||c||c - ch||d||<span style="color:red">?</span>||f||g||g - gh||gn
|- style="font:large serif;"
|'''Canepari'''
|b||c||c - ch||d||<span style="color:red">?</span>||f||g||g - gh||gn
|- style="font:large serif;"
|'''Brunelli'''
|b||c||c<ref name="aou" /> - ch<ref name="ei" />||d - z<ref name="z_brunelli" />||z<ref name="z_brunelli" />||f||g - j<ref name="j_brunelli">Soło che par łe parołe che ga sia na forma co '''/d͡ʒ/''' che co '''/j/'''. Par exenpio ''ogio/ojo'' se scrivarà ''ojo'' (anca in venesian). Se trata cuindi de un caratere co na pronunsa dopia, ognun se regoła in baxe a come che'l parla de sołito, ma se scrive tuti conpagno. Co existe soło che ła forma '''/d͡ʒ/''' se scrivarà '''g''', co existe soło che ła forma '''/j/''' se scrivarà '''i'''.</ref>||g<ref name="aou" /> - gh<ref name="ei" />||gn
|- style="font:large serif;"
|'''Trevixan'''
|b||c||k||d - đ / dh<ref>In certe varianti, tra vocałi, ła pol pronunciarse come '''/d/'''</ref>||đ / dh<ref><nowiki> Soło che in serte parołe che in serte varianti łe xe pronunciae co </nowiki>'''/ð/'''. Se trata cuindi de un caratere co na pronunsa dopia, ognun se regoła in baxe a come che'l parla de sołito, ma se scrive tuti conpagno.</ref>||f||ɉ / jh - j<ref>Soło che in serte varianti łe xe pronunciae co '''/d͡ʒ/'''. Se trata cuindi de un caratere co na pronunsa dopia, ognun se regoła in baxe a come che'l parla de sołito, ma se scrive tuti conpagno</ref>||g||ñ / nh
|- style="font:large serif;"
|'''Silvestri'''
|b||c||c - ch - k<ref name="foreste"></ref>||d||-||f||g||g - gh||gn / j
|- style="font:large serif;"
|'''Storega Reformà'''
|<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>
|- style="font:large serif;"
|'''DECA'''
|b||c - ci||c - ch||d||dh||f||g - gi||g - gh||nj
|}
{| class="wikitable" style="text-align:center" width="100%"
|- style="font: bold x-large serif; background:lightgrey;"
|''[[Alfabeto Fonetego Internasionałe|IPA]]''
|{{IPA|<nowiki>[h]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[j]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[l]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[m]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[n]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[ŋ]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[p]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[r]</nowiki>}}
|- style="font:large serif;"
|'''GVU'''
|h<ref>Soło che inte'l feltrin rustego</ref>||j<ref name=j_i>Soło che par łe parołe che ga sia na forma co '''/d͡ʒ/''' che co '''/j/'''. Inte i altri caxi doparar '''i'''.</ref>||l||ƚ<ref>Al inisio de paròła se seguìa da '''a''', '''o''' e '''u'''. In mexo a ła paròła se infrà '''a''', '''o''' e '''u'''</ref>||m||n||n / ṅ||p||r
|- style="font:large serif;"
|'''Clasica'''
|<nowiki>-</nowiki>||<span style="color:red">?</span>||l||l||m||n||n - m<ref name=mpmb>Soło che davanti a P e B</ref>||p||r
|- style="font:large serif;"
|'''Veneto Arkivio'''
|fh||j<ref name=j_i />||l||ƚ||m||n||n||p||r
|- style="font:large serif;"
|'''GVR'''
|fh||y||l||ł<ref name="sterlina">Vien consentìo 'l uxo del caratere '''£''' parché xe pì fasiłe catarla so łe tastiere</ref>||m||n||n||p||r
|- style="font:large serif;"
|'''Durante'''
|<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>||l||<span style="color:red">?</span>||m||n||n||p||r
|- style="font:large serif;"
|'''Canepari'''
|<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>||l||'l||m||n||<span style="color:red">?</span>||p||r
|- style="font:large serif;"
|'''Brunelli'''
|<span style="color:red">?</span>||j<ref name="j_brunelli" />||l - ł<ref name="sterlina" /><ref>Inte łe parołe che pol esar lete co ła ele evanesente in altre varianse. Un belumat el ga cuindi da scrivar '''Bełun''', anca se łu el dixe ''Belun'', parché in altre varianse se dixe co ła ele evanesente. Se trata cuindi de un caratere co na pronunsa dopia, ognun se regoła in baxe a come che'l parla de sołito, ma se scrive tuti conpagno</ref>||ł<ref name="sterlina" />||m||n||n||p||r
|- style="font:large serif;"
|'''Trevixan'''
|fh||j||l||ƚ / lh - l<ref>Soło che in serte varianti łe xe pronunciae co '''/l/''', in altre la se pronuncia come evanesente. Se trata cuindi de un caratere co na pronunsa dopia, ognun se regoła in baxe a come che'l parla de sołito, ma se scrive tuti conpagno</ref>||m||n||n||p||r
|- style="font:large serif;"
|'''Silvestri'''
|<nowiki>-</nowiki>||j||l||l||m||n||n - m<ref name=mpmb />||p||r
|- style="font:large serif;"
|'''Storega Reformà'''
|<span style="color:red">?</span>||j||<span style="color:red">?</span>||£ / ł||<span style="color:red">?</span>||n||n||<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>
|- style="font:large serif;"
|'''DECA'''
|h||j||l||ł||m||n||n||p||r
|}
{| class="wikitable" style="text-align:center" width="100%"
|- style="font: bold x-large serif; background:lightgrey;"
|''[[Alfabeto Fonetego Internasionałe|IPA]]''
|{{IPA|<nowiki>[s]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[z]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[t]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[v]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[θ]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[d͡z]</nowiki>}}||{{IPA|<nowiki>[t͡s]</nowiki>}}
|- style="font:large serif;"
|'''GVU'''
|s - ss<ref name="ss">Soło che infrà vocałi</ref>||s / ṡ / x<ref name="precons">Mai prima de na consonante, in chel caxo se dopara '''s'''</ref>||t||v||zh / ẑ||ż - z||zz - z
|- style="font:large serif;"
|'''Clasica'''
|ss<ref name="ss" /> - s<ref>Soło che a inisio paroła</ref> - c<ref name="ei" /> - zz - z - x<ref>Soło che par scrivar '''Venexia''' a l'antica, xe però da preferir ła pì moderna forma '''Venessia''', che ła juta a no far confuxion co ła pronuncia</ref>||z - s - x<ref>Soło che in poche parołe come par exenpio xe</ref>||t||v||-||-||c<ref name="ei" /> - z - zz
|- style="font:large serif;"
|'''Veneto Arkivio'''
|s||x<ref name="precons" />||t||v||zh||z||ç
|- style="font:large serif;"
|'''GVR'''
|s||x<ref>In tute łe poxision, anca prima de na consonante</ref>||t||v||th||z||zh<ref>Al inisio ła GVR ła prevedeva de doparar el caratere '''ç'''</ref>
|- style="font:large serif;"
|'''Durante'''
|s - ss||s - z||t||v||<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>
|- style="font:large serif;"
|'''Canepari'''
|<span style="color:red">?</span>||'s||t||<span style="color:red">?</span>||ç||<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>
|- style="font:large serif;"
|'''Brunelli'''
|s<ref name="steso_son">Da doparar soło che so łe parołe che ga senpre sto sono in tuto łe varianse venete</ref> - ç<ref name="ç_brunelli">Soło che par łe parołe che prexenta sia na forma co '''/ts/''', che na forma co '''/θ/''',che na forma co '''/s/'''. Se trata cuindi de na conbinasion de carateri co na pronunsa dopia, ognun se regoła in baxe a come che'l parla de sołito, ma se scrive tuti conpagno</ref>||x<ref name="steso_son" /><ref name="precons" /> - z<ref name="z_brunelli">Soło che par łe parołe che prexenta sia na forma co '''/d͡z/''', che na forma co '''/z/''', che na forma co '''/ð/'''. Se trata cuindi de na conbinasion de carateri co na pronunsa dopia, ognun se regoła in baxe a come che'l parla de sołito, ma se scrive tuti conpagno</ref>||t||v||ç<ref name="ç_brunelli" />||z<ref name="z_brunelli" />||ç<ref name="ç_brunelli" />
|- style="font:large serif;"
|'''Trevixan'''
|s - ŧ / th<ref name="th" />||x - đ / dh<ref name="dh_x_dz">Na difarente pronuncia de la '''/ð/''' doparàa in serte varianti</ref>||t||v||ŧ / th<ref name="th">Na difarente pronuncia de la '''/θ/''' doparàa in serte varianti</ref>||đ / dh<ref name="dh_x_dz" />||ŧ / th<ref name="th" />
|- style="font:large serif;"
|'''Silvestri'''
|s||x – z<ref>Da doparar soło che par scrivar i cognomi e i toponimi che i ła contien e par ła trascrision de nomi foresti. In tuti i altri caxi doparar ła '''x'''</ref>||t||v - w<ref name="foreste" />||-||-||-
|- style="font:large serif;"
|'''Storega Reformà'''
|<span style="color:red">?</span>||x||<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>||<span style="color:red">?</span>
|- style="font:large serif;"
|'''DECA'''
|s||z||t||v||th||dz||ts
|}
==Prefisi, prefisoidi, sufisi ([[agetivo|agetivaƚi]], [[averbio|averbiaƚi]], [[sostantivo|nominaƚi]], [[verbo|verbaƚi]]) e sufisoidi==
{| class="wikitable sortable"
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/wiki/Utensa:Ciaurlec/Sabionara4"