Uran (astronomia)

5 canbiaminti in sta version i xe drio spetar ła verìfega. Ła version stàbiłe ła xe sta controłada el 4 set 2021.


Urano el xe el setimo pianeta dal Sol. El xe un gasoso ciano-cołorà gigante de giaso. La major parte del pianeta la xe fata de aqua, amoniaca, e metano in un fase supercritica de la materia, che l'astronomia la ciama "ghiaccio" o vołatiłi. L'atmosfera del pianeta ła ga na strutura cloud a strati conplesa e ła ga ła tenperadura mìnima pì basa ( 49 K (−224 °C; −371 °F)

Infobox de Ojeto astronòmegoUran 
TipoPianeta
DescuerzidoreWilliam Herschel[1] Cànbia el vałor in Wikidata
Data descuerzimento13 de marso del 1781[1] Cànbia el vałor in Wikidata, Bath (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
EpònemoUrano (it) Traduzi e Urania (it) Traduzi[2] Cànbia el vałor in Wikidata
Ojeto pareSołe Cànbia el vałor in Wikidata
Ojeti fiołi
ÈpocaJ2000.0 Cànbia el vałor in Wikidata
Dati orbitałi
Apoàpside3 006 318 143 km Cànbia el vałor in Wikidata
Periàpside2 734 998 229 km
(arg (ω): 170,9542763) Cànbia el vałor in Wikidata
semiase major a2 870 658 186 km e 19,18916464 AU Cànbia el vałor in Wikidata
Esentrisità E0,04725744[3] Cànbia el vałor in Wikidata
Perìodo orbitałe P84,0205 a e 30 688,5 d Cànbia el vałor in Wikidata
Perìodo sinòdego369,66 d Cànbia el vałor in Wikidata
Anomalia mezana M142,238 °[4] Cànbia el vałor in Wikidata
Inclinasion i0,77263783 ° ↔ eclìtega[3]
6,48 ° ↔ ecuator del Sołe
1,02 ° ↔ pian invariàbiłe[3] Cànbia el vałor in Wikidata
Lonzitùdene nodo asendente Ω74,01692503 ° Cànbia el vałor in Wikidata
Caratarìsteghe fízeghe e astronòmeghe
Distansa da la Tera2 600 000 000 km (perizeo)
3 150 000 000 km (apozeo) Cànbia el vałor in Wikidata
rajomèdia: 25 362 km[5]
Equatore: 25 559 km[5]
połare: 24 973 km[5] Cànbia el vałor in Wikidata
Diàmetro51 118 km[6] Cànbia el vałor in Wikidata
Piatamento0,0229 Cànbia el vałor in Wikidata
Magnitùdene aparente (V)5,9–5,32[4] Cànbia el vałor in Wikidata
Diàmetro angołare3,3 ″–4,1 ″[7] Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea de superfise8 115 600 000 km²[4] Cànbia el vałor in Wikidata
Masa86 810 Yg Cànbia el vałor in Wikidata
Vołume68 330 000 000 000 km³[4] Cànbia el vałor in Wikidata
Densità mezana1,271×103 kg/m³[8]
Gravità superfisałe ecuatoriałe8,7 m/s²[4] Cànbia el vałor in Wikidata
Ascension reta (α)17h 9m 14.64s [4] Cànbia el vałor in Wikidata
Declinasion (δ)-16° 49' 30'' [4] Cànbia el vałor in Wikidata
Albedo0,65
tenperatura de superfise
mìnemo  mèdia  màsimo
49 K[9]  53 K[4]  57 K[10] Cànbia el vałor in Wikidata
Parte desistema sołare esterior Cànbia el vałor in Wikidata
Formà da

) de tuti i pianeti del Sistema Sołare. El ga un inclinasion axiałe segnà de 82,23° co un periodo de rotasion retrogrado de 17 ore e 14 minuti. Questo vol dir che in un periodo orbitałe de 84 ani terestri intorno al Sol, i so połi i ga 42 ani de łuxe sołare continua, seguìi da 42 ani de scuro continuo.

Urano el ga el terso diametro e ła quarta masa tra i pianeti del Sistema Sołare. In base ai modełi atuałi, drénto al so strato vołatiłe manto ghe xe un nucleo roccioso, e intorno ghe xe na spessa idrògeno e elio atmosfera. Trace de idrocarburi (se pensa che i sia prodoti da idrołisi) e monossido de carbonio insieme a anidride carbonica (se pensa che i vegna da cometa) i xe stai catài inte l’atmosfera superiore. Ghe xe tanti fenomeni climatici inte l’atmosfera de Urano inspiegài, come ła so vełocità de vento masima de 900 km/h (560 mph)

,[11] variasión inte ła so capa połare, e ła so formasion de nuvołe. El pianeta el ga anca całor interno baso rispeto a altri pianeti giganti, ła causa de cui ła resta poco ciara.

Come i altri pianeti giganti, Urano el ga un sistema de anełi, na magnetosfera, e tanti satełiti naturałi. El sistema de anełi estremamente scuri el riflete soło el 2% deła luce che vien. I 28 satełiti naturałi de Urano i ga 18 ła luna regołare conosùe, dei quałi 13 i xe picołi ła luna interna. Pì in là ghe xe łe sinque luna major del pianeta: Miranda, Ariel, Umbriel, Titania, e Oberon. In orbita a na distansa tanto pi granda da Urano ghe xe łe diese luna iregołari conosùe. Ła magnetosfera del pianeta ła xe altamente asimetrica e ła ga tante particełe cariche, che łe pol esar ła cauxa del scurimento dei so anełi e dełe so lune.

Urano el xe vixibiłe a ocio nudo, ma el xe tanto scuro e no el xe stà clasificà come pianeta fin al 1781, quando che el xe stà oservà pa ła prima volta da William Herschel. Circa sete deceni dopo ła so scoperta, xe stà otegnùo el consenso che el pianeta el fuse ciamà dal Dio greco Urano (Ouranos), una dełe divinità primordiałi greche. A partir dal 2025, ła xe stada visitada soło na volta quando nel 1986 ła sonda Voyager 2 ła xe volà dal pianeta.[12] Anca se al dì de uncó el pol esar resolved e oservà co i tełescopi, ghe xe tanta voja de tornar a védar el pianeta, come mostrà dała decision de Planetary Science Decadal Survey de rendar ła mission proposta Uranus Orbiter and Probe na priorità nel 2023-2023 nel sondajo nasionałe e spasiałe CNSA proposta de volar per el pianeta con una subsonda de Tianwen-4.[13]

  1. 1,0 1,1 (RU)
  2. Descrivesto inte l'URL: https://sites.uni.edu/morgans/astro/course/Notes/section4/new21.html.
  3. 3,0 3,1 3,2 Declarà da: Keplerian elements for approximate positions of the major planets. Łéngua de l'òpara: inglezo. Data de publicasion: 15 de febraro del 2015.
  4. 4,0 4,1 4,2 4,3 4,4 4,5 4,6 4,7 URL de refarensa: https://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/uranusfact.html.
  5. 5,0 5,1 5,2 (inglezo) 4 de disenbre del 2010, DOI:10.1007/S10569-010-9320-4. Sconosesta: inglezo (juto);
  6. URL de refarensa: https://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/uranusfact.html. Referio cofà: Equatorial radius (1 bar level) (km): 25,559.
  7. voze de refarensanssdc.gsfc.nasa.gov.
  8. Eror: <ref> nisun testo par el marcador nasa
  9. URL de refarensa: http://www.astronomycafe.net/FAQs/q2681x.html.
  10. URL del archìvio: https://web.archive.org/web/20131102112312/http://marsrover.nasa.gov/spotlight/20070612.html.
  11. Eror: <ref> nisun testo par el marcador Sromovsky & Fry 2005
  12. Exploration | Uranussolarsystem.nasa.gov, 10 November 2017.
    «Jan. 24, 1986: NASA's Voyager 2 made the first - and so far the only - visit to Uranus.».
  13. (EN) Jones Andrew, China's plans for outer Solar System exploration, in The Planetary Society, 21 December 2023.

Bibliografia

canbia
  • Irene Andrieu, Astrologia evolutiva, Edizioni Mediterranee, 1991, ISBN 88-272-0534-9.
  • Andrea Bernagozzi, Davide Cenadelli, Seconda stella a destra. Guida turistica al sistema solare, Sironi editore, 2009, p. 162, ISBN 978-88-518-0107-6.
  • (EN) Geoff Brown, Chris Hawkesworth, R. C. L. Wilson, Understanding the Earth, CUP Archive, 1992, ISBN 0-521-42740-1.
  • Luca Ciancio e Renato G. Mazzoni, Giuseppe Antonio Slop (1740-1808), in «Invaghiti della filosofia sperimentale»: scienziati trentini del settecento, Trento, Comune di Trento, 2004.
  • (EN) Edward Derby, Peter Cannon, Lin Carter, Ramsey Campbell, Henry Kuttner, Stephen Rainey, Thomas Ligotti, Gary Myers, Richard Tierney, The Azathoth Cycle: Tales of the Blind Idiot God, Chaosium, 1995, ISBN 1-56882-040-2.
  • (EN) Fran Howard, Uranus, ABDO, 2010, ISBN 1-60453-308-0.
  • (EN) Ian Morrison, Uranus, in Introduction to Astronomy and Cosmology, John Wiley & Sons, 2013, ISBN 978-1-118-68152-7.
  • (EN) Kim Stanley Robinson, Blue Mars, Random House Publishing Group, 1993, ISBN 0-553-89829-9.
  • (EN) Richard W. Schmude, Uranus, Neptune, and Pluto and how to observe them, Springer, 2008, ISBN 978-0-387-76602-7, OCLC 429909679. URL consultato il 26 luglio 2018.
  • (EN) Fred William Price, Uranus, in The Planet Observer's Handbook, 2a, Cambridge University Press, 2000, ISBN 978-0-521-78981-3. URL consultato il 14 gennaio 2009.

Voci correlate

canbia

Linganbi foresti

canbia


El Sistema Sołare
 SołeMercurioVenereŁunaTeraPhobos e DeimosMarteCerereFasa prinsipałe dei asteroidiZoveSatełiti naturałi de ZoveSaturnoSatełiti naturałi de SaturnoUranSatełiti naturałi de UranSatełiti naturałi de NetunNetunCaronte, Nyx ed HydraPlutoneSintura de KuiperDisnomiaErisDisco difuzoNube di Oort
Sołe | Pianeti: Mercurio · Venere · Tera · Marte · Zove · Saturno · Uran · Netun | Pianeti nani: Cerere · Plutone · Haumea · Makemake · Eris
Satelliti naturali: Terestri · Marsiani · Xoviani · Saturniani · Uraniani · Netuniani · Plutoniani · Eridiani

Anełi: Zoviani · Saturniani · Uraniani · Netuniani

Corpi minori del Sistema Solare: Meteoroidi · Asteroidi/Satełiti asteroidali · Fascia principale degli asteroidi · Asteroidi NEAR
Oggetti trans-nettuniani · Fasa de Kuiper · Disco difuso · Comete · Nube de Oort
Astronomia
Controło de autoritàVIAF (EN316741874 · LCCN (ENsh85141296 · GND (DE4062100-5 · BNF (FRcb121153821 (data) · BNE (ESXX456633 (data) · NDL (ENJA00576471 · WorldCat Identities (EN316741874
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Uran_(astronomia)&oldid=1215102"