Túnixi

Ła version stabiłe ła xe stà verifegà el 18 avr 2021. Ghe xe canbiamenti a modèłi e/o file in sta version in atexa de revixion.


Túnixi la xe la cavedal de la Tunisia. La sità la ga na popolasion de 800 000 abitanti, ma l’area metropolitana la supera i do milioni. Tunisi la se costruia sul mar, longo la Baia de Tunisi.

Túnixi
تونس (ar) Cànbia el vałor in Wikidata
Someja


Pozision

Map

36°48′N 10°11′E / 36.8°N 10.183333°E36.8; 10.183333Coordinae: 36°48′N 10°11′E / 36.8°N 10.183333°E36.8; 10.183333

StatoTunizia
Governatorati della Tunisia (it) Traduzigovernatorato di Tunisi (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Cavedałe de
Popołasion
Totałe602 560 (1° de zenaro del 2022) Cànbia el vałor in Wikidata
−36 285 (2014)
Densità2 833,84 hab./km²
Demònemo tunisini
,
  Edit this at Wikidata
Zeografia
Àrea212 630 000 m² Cànbia el vałor in Wikidata
Bagnà daŁago de Tùnixi e golfo di Tunisi (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Altitùdene4 m Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Dati istòreghi
Avegnimento ciave
Organizasion pułìtega
Menbro de
Còdazi de identifegasion
Còdaze postałe1000 Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Prefiso tełefònego71 Cànbia el vałor in Wikidata

Sito webcommune-tunis.gov.tn Cànbia el vałor in Wikidata










Facebook: 111663698852329








































MusicBrainz: 2aa11d28-a257-41f9-a41e-ce1d6f8c2b08

Storia

canbia

En tel secondo milenio prima de Cristo, i berberi i ga fondà la sità de Tunes. Anca i numidi i vivea inte la sità. I fenici i ga caturà la sità in tel secolo IX a.C. I berberi i xe tornà in tel 395 a.C., par perdar la sità de novo che la xe pasà a i greci e dopo a i cartaginexi. En tel 146 b.C. I romani i ga distruto la sità e i la ga ricostruia soto l’imperatore Augusto. Tunisi la xe pasada soto i arabi co l’invasion del secolo VII d.C. I arabi i ga costruio la Medina, el quartier residensiale e co el marcà. Dal el secolo XII al XVI, Tunisi la xera ona de le sità pi grandi e importanti del mondo islamico. La sità la xe finia soto ‘impero Otoman in tel 1534. I francexi i ga istituio on protetorato dal 1881 al 1956. Ne i ultimi ani, la Lega Araba la gavea i so ofici sentrali a Tuisi dal 1979 al 1990, e l’Organizazion de la Libarasion de la Palestina gavea i so ofici qi fin al 2003. La sità vive su la produsion industriale legera, industrie de la trasformasion agricola e sul porto. El turismo el xe la quarta industria de la sità.

  1. URL de refarensa: https://en.unesco.org/creative-cities/tunis. Data de consultasion: 9 de zugno del 2021.
  2. URL de refarensa: https://www.lhc-s.org/member_cities/index.php. Data de consultasion: 28 de majo del 2024. URL di archivio: https://web.archive.org/web/20240528114922/https://www.lhc-s.org/member_cities/.
  3. URL de refarensa: https://www.ovpm.org/wp-content/uploads/2024/03/liste-villes-en-regle-pour-page-web12-03-2024.pdf. Data de consultasion: 31 de disenbre del 2023. URL di archivio: https://web.archive.org/web/20240528143447/https://www.ovpm.org/members/cities/.



Controło de autoritàVIAF (EN4838148574314224430001 · LCCN (ENn79065310 · GND (DE4107317-4 · WorldCat Identities (ENn79-065310
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Túnixi&oldid=1032112"