Marca trevizana

Dezanbìgua – Se te serchi la scuadra de bałon a 5, védarse Marca Trevixana Bałon a 5




Marca trevizana ła xe na espresion risałente al XII sècoło par indicar el teritorio intorno ła sità de Trevizo. Al dì de ancuó ła xe doparà par ciamar el teritòrio totałe de ła provincia de Trevizo.

Infobox de Zeografia fìzegaMarca trevizana
SorteRejon istòrega Cànbia el vałor in Wikidata
Liogo
ContinenteEoropa Cànbia el vałor in Wikidata

Map

 
Bagnà daBrenta e Piave Cànbia el vałor in Wikidata
Rente aPatriarcà de Furlània
Marca de Verona
Repùblega de Venèsia Cànbia el vałor in Wikidata
Istoria
Prima mesion documentadaseculo XII Cànbia el vałor in Wikidata




















































Istòria canbia

No ła xe mai existia na vera e pròpia marca de Trevizo, difarentemente de ła Marca de Verona o cheła del Friułi. L'espresion a xe natesta par indicar el teritorio intrà i fiumi Brenta e Piave (oltre che a Oderso).

Ła pì vècia definision de ła Marca Trevizana ła se połe catar inte on verso leonin del XII secol "Monti, Muxoni, Ponto Dominorque Naoni" che el signìfega: dai monti de Belun a łe lagune venete e dal Muxon (de Castel) al Nonciel (de Pordenon).[1]

La definision de "Marca gioiosa et amorosa" ła deriva dal XIII secoło e ła vołe rexaltar el perìodo fiorente che el ghe xera.

Dal XIV secol ła xe sta doparà par riferirse al domìnio venesian so el drentotera veneto.

Marchezi de Trevizo canbia

Notasion canbia

  1. I confini della Marca Trevigiana Archivià il 4 febraro 2013 Data inte l'URL no conbazante: 4 de febraro 2013 in Internet Archive.
  2. Giovanni Netto, Il comune di Treviso inte el 1314, Quartieri – Pievi – Regole, 2003, p. 156.
  3. A. Michieli, Storia di Treviso, 1981, pp. 179.

Bibliografia canbia

  • Gian Maria Ferretto, Dante e il grande mito universale della Marca. Il mistero di una denominazione che non si ze mai saputo d'onde venga, Treviso, Edizioni G.M.F., 2004, pp. 55–56.
  • Paola Colombini (a cura di), Veneto, 6ª edizione, Milano, Touring Editore, 1992, p. 671, ISBN 88-365-0441-8.
  • (DE) Giuseppe Cusa, Die Geschichtsschreibung in der Mark Verona-Treviso im Zeitalter der Kommunen und Signorien (spätes 12. bis frühes 15. Jahrhundert) (Studi – Schriftenreihe des Deutschen Studienzentrums in Venedig – Centro Tedesco di Studi Veneziani, NF, Band XVIII), Regensburg, Schnell + Steiner, 2019, ISBN 978-3-7954-3400-7.
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Marca_trevizana&oldid=1164301"