Inte'l senso zeołòzego e zeogràfego, l'Eoropa ła ze na penìzoła de ła parte osidentałe de l'Eorazia.

Infobox de Zeografia fìzegaEoropa

Cànbia el vałor in Wikidata
SorteZona continentałe e ìzołe sircondanti, continente e rejon zeogràfega Cànbia el vałor in Wikidata
EpònemoEuropa (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Parte de Eoràzia, Ostfeste e Tera Cànbia el vałor in Wikidata
Rejon zeogràfegaEmisfero nord Cànbia el vałor in Wikidata
Liogo
Rejon aministrativa nisun vałore Cànbia el vałor in Wikidata
Cànbia el vałor in Wikidata

Map

 
Rente aÀzia Cànbia el vałor in Wikidata
Formà da
Dati e sifre
Ponto pì altoMonte Elbrus Cànbia el vałor in Wikidata  (5 642 m Cànbia el vałor in Wikidata )
Àrea10 186 000 km² Cànbia el vałor in Wikidata
Istoria
Data de descuerta o invension200 000 ani fa e 1 200 000 ani fa Cànbia el vałor in Wikidata

















































MusicBrainz: 89a675c2-3e37-3518-b83c-418bad59a85a




Cultura canbia

Ła vien comuncue consideràa un continente par motivi culturałi. El ze un continente picenin parché ła so superfise ła ze solche de 10 400 000 km²,[1] popołà da 799 000 000 de àneme che łe ła porta a èsar el terso continente pì abità daspó de Azia e Àfrica, pari a un otavo de łe àneme de ła tera.

Istoria canbia

L'istoria eoropea e ła so cultura łe ga influensà notevolmente tuto el mondo sivilizà. Ła so pozision sentrałe rispeto a chel'altre tere e ła penetrasion de'l mar łe ga senpre favorìo łe comunicasion intrà łe popolasion de łe varie rejon e łe migrasion verso 'st'altre rejon de'l mondo. El clima el ze mite in cuazi ła major parte de łe tere: chesto ga favorìo el fato che ła deventese tanto abitada.

Mari canbia

El mar el ciapa el posto de confin naturałe del continente. Ła ze difati bagnà a Nord dal Mar Giasałe Àrtego, a Òvest da l'Osèano Atlàntego, a Sud da'l Mar Mediteraneo e da'l Mar Negro e a Est da'l Mar Caspio. I unici confini de tera i ze a Est el Càucazo, i monti dei Urałi e'l fiume Ural.

Zeografìa pułìtega canbia

  Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Stati de l'Eoropa.

Al dì de ancó ła ze diviza pułitegamente in 48 stati menbri de łe Nasion Unìe, un stato oservador[2], un stato co riconosimento parsiałe[3] e vari teritori dependenti[4].

Stema Bandiera Nome orizinałe Nome in vèneto Popołasion Superfise in km2 Densità de àneme par km2 Capitałe inte'l nome orizinałe Capitałe inte'l nome vèneto
1     Shqipëria (sq) Albanìa 2.845.955 28.748 98 Tiranë Tirana
2     Andorra (ca) Andora 85.458 468 182 Andorra la Vella Andora ła Veja
3     Հայաստան (Hayastan) (hy) Armenia 2.967.900 29.743 101,5 Երևան (Erevan) Èrevan
4     Österreich (de) Àustria 9.027.999 83.879 106,14 Wien Viena
5     Azərbaycan (az) Azerbaijan 10.095.900 86.600 105,8 Bakı Bakù
6     België (nl)

Belgique (fr) Belgien (de)

Belzo 11.550.039 30.536 378,24 Brussel

Bruxelles Brüssel

Borseła
7     Белару́сь (Belarús') (be) Biełorusia 9.475.174 207.600 45,8 Мінск (Minsk) Minsk
8     Босна и Херцеговина (sr)

Bosna i Hercegovina (bs) (sr) (hr)

Bosnia e Ersegòvina 3.791.622 51.209 76 Сарајево

Sarajevo

Sarajevo
9     България (Bălgarija) (bg) Bulgarìa 6.981.981 110.994 63 Со́фия (Sófija) Sofia
10     Česko (cs) Cechia 10.753.698 78.870 129 Praha Praga
11     Hrvatska (hr) Croasia 3.871.833 56.594 75,4 Zagreb Zagabria
12     Danmark (da) Danemarca 5.840.045 43.094 136,36 København Copenàghen
13     Eesti (et) Estonia 1.324.820 45.228 28 Tallinn Tàłin
14     Suomi (fi) Finlandia 5.536.146 338.424 18 Helsinki Hèlsinki
15     France (fr) Fransa 64.920.398 675.417 96,12 Paris Parizi
16     Ελλάδα (Elláda) (el) Gresa 10.432.481 131.940 78,22 Αθήνα (Athína) Atene
17     Éire (ga)

Ireland (en)

Irlanda 4.761.865 70.273 67,3 Baile Átha Cliath

Dublin

Dublin
18     Ísland (is) Islanda 366.700 102.819 3,09 Reykjavík Reykjavik
19     Italia (it) Itałia 59.030.133 302.073 195,41 Roma Roma
20     Qazaqstan (kk) Kazàkistan(teritorio totałe) 19.082.467 2.724.902 7 Astana Astana
21     Kosova (sq)

Косово (Kosovo) (sr)

Kòsovo 1.769.380 10.887 175 Prishtina

Приштина (Priština)

Prìstina
22     Liechtenstein (de) Liechtenstein 37.500 160 229 Vaduz Vaduz
23     Latvija (lv) Łetonia 1.907.675 64.589 30,8 Rīga Riga
24     Lietuva (lt) Łituania 2.793.397 65.200 54 Vilnius Vilna
25     Lëtzebuerg (lb)

Luxembourg (fr) Luxemburg (de)

Łusenburgo 634.730 2.586 245 Lëtzebuerg

Luxembourg Luxemburg

Łusenburgo
26     Malta (mt) (en) Malta 525.825 316 1.376 Il-Belt Valletta

Valletta

Ła Vałeta
27     Северна Македонија (Severna Makedonija) (mk)

Maqedonia e Veriut (sq)

Masedonia de'l Nord 1.832.696 25.713 83,57 Скопје (Skopje)

Shkupi

Skopje
28     Moldova (ro) Moldavia 3.547.539 33.846 105 Chișinău Chisinau
29     Mùnegu (lij)

Monaco (fr)

Mònaco 38.350 2,02 18.985 Mùnegu

Monaco

Mònaco
30     Црна Гора (Crna Gora) (crn) Montenegro 620.739 13.812 48 Подгорица (Podgorica) Podgòrisa
31     Norge / Noreg / Norgga (no) Norveja 5.488.984 385.207 14,25 Oslo Oslo
32     Magyarország (hu) Ongarìa 9.709.891 93.030 107 Budapest Bùdapest
33     Nederland (nl) Paezi Basi 17.550.654 41.543 422,46 Amsterdam Ànsterdam
34     Polska (pl) Połonia 38.036.118 312.696 123 Warszawa Varsavia
35     Portugal (pt) Portogało 10.120.000 92.391 113,50 Lisboa Łisbona
36     United Kingdom (en) Regno Unìo 68.168.033 242.521 281 London Łondra
37     România (ro) Romanìa 19.053.815 238.391 84,4 București Bùcarest
38     Россия (Rossija) (ru) Rusia (parte eoropèa) 105.913.327 3.965.463 26,7 Москва (Moskva) Mosca
39     San Marino (it) San Marin 33.854 61,24 552 San Marino San Marin
40     Србија (Srbija) (sr) Serbia 7.001.444 78.000 98 Бeoгpaд (Beograd) Belgrado
41     Κύπρος (Kýpros) (el)

Kıbrıs (tr)

Sipro 1.141.166 9.250 91 Λευκωσία (Leukosía)

Lefkoşa

Nicozìa
42     Slovensko (sk) Slovachia 5.449.270 49.037 112 Bratislava Bratislava
43     Slovenija (sl) Slovenia 2.113.548 20.273 103 Ljubljana Łubiana
44     España (es) Spagna 46.769.864 504.645 94 Madrid Madrid
45     Sverige (sv) Svesia 10.468.482 450.295 23,1 Stockholm Stocolma
46     Schweiz (de)

Suisse (fr) Svizzera (it) Svizra (rm)

Svìsara 8.530.100 41.291 205 Bern

Berne Berna Berna

Berna
47     Türkiye (tr) Turchìa(teritorio totałe) 85.037.969 783.562 110 Ankara Ankara
48     Україна (Ukraïna) (uk) Ucraina 43.531.422 603.628 72.34 Київ (Kyïv) Kìev
49     Status Civitatis Vaticanæ (la) Vatican 825 0,44 1.029,54 Civitas Vaticana Sità de'l Vatican
50     Deutschland (de) Zermania 84.404.137 357.582 240 Berlin Berlin
51     საქართველო (Sakartvelo) (ka) Zeorza 3.716.858 69.700 66 თბილისი (Tbilisi) Tiblizi

Gałerìa de someje canbia

Note canbia

  1. pì granda solche de l'Oseania
  2. ła Sità de'l Vatican
  3. el Kòsovo
  4. intra i cuałi Gibiltera, Ìzole Åland, Ìzole Faròer, Ìzołe de'l Canałe (Guernesey, Jersey, Sark), Ìzoła de Man, Svalbard e Jan Mayen, Oblys de'l Kazàkistan Osidentałe e ła banda osidentałe de'l Oblys de Atıraw, Trasa turca, parte de Azerbaijan e Zeorza setentrionałi.





Controło de autoritàVIAF (EN170298814 · LCCN (ENsh85045631 · GND (DE4015701-5 · NDL (ENJA00574313 · WorldCat Identities (EN170298814


Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Eoropa&oldid=1151805"