Alzerìa

L'Alzerìa o Algeria, ofisialmente Republica Popolare Democràtega de l'Algeria el xe no Stato de l'Africa del nord e fa parte del Maghreb.
La confina co la Tunisia, la Libia, el Nizer, el Mali, la Mauritania, el teritorio del Sahara osidental e el Maroco.

Globe icon.svgAlzerìa
الجمهورية الجزائرية الديمقراطية الشعبية (ar) Cànbia el vałor in Wikidata
Bandiera Stema
Bandiera Stema
Someja


InoKassaman Cànbia el vałor in Wikidata


Bomò«By the people and for the people» Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

Map

28°N 1°E / 28°N 1°E28; 1Coordinae: 28°N 1°E / 28°N 1°E28; 1

ContinenteAfrica

CapitałeAlgiers-COA.svg  Alzeri Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe43 900 000 (zenaro 1UTC 2020) Cànbia el vałor in Wikidata
Green Arrow Up.svg2 581 858 (2017)
Densità18,43 hab./km²
Demònemoalzerina, alzerine, alzerini, alzerin  Edit this at Wikidata
Idiomaàrabo
Standard Algerian Berber (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
RełijonIslam Cànbia el vałor in Wikidata
Speransa de vita76,078 (2016) Cànbia el vałor in Wikidata
Green Arrow Up.svg0,218 (2015)
Taso de suicìdio2,6 (2019) Cànbia el vałor in Wikidata
Red Arrow Down.svg−0,6 (2016)
Zeografia
Parte deNordàfrica e Mondo islamico (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea2 381 741 km² Cànbia el vałor in Wikidata
Bagnà damar Mediteràneo Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoMonte Tahat (2 918 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì basoChott Melrhir (it) Traduzi (−40 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Dati istòreghi
Creasion 202 v.C.:  (Establishment of Algeria (en) Traduzi)
Avegnimento ciave
Dì festivo
Organizasion pułìtega
Forma de goernosemipresidensiałiismo Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano ezecutivoGoerno de Alzerìa (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano lejislativoParlamento de Alzeria Cànbia el vałor in Wikidata
Presidente de l'Alzeria Cànbia el vałor in WikidataAbdelmadjid Tebboune (it) Traduzi (13 de disenbre del 2019) Cànbia el vałor in Wikidata
Primo ministro de l'Alzeria Cànbia el vałor in WikidataAymen Benabderrahmane (it) Traduzi (30 de zugno del 2021) Cànbia el vałor in Wikidata
Màsema autorità zudisiałeCorte Suprema de l'Alzeria Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de Democrasia

3.77/10

   

Menbro de
Economia
Persentuałe IVA19 % Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de desviłupamento oman0,745[13] Cànbia el vałor in Wikidata (2021[13] Cànbia el vałor in Wikidata)
Monedadinaro alzerin Cànbia el vałor in Wikidata
Banca sentrałeBanca de Alzeria Cànbia el vałor in Wikidata
Taso de dezocupasion10 %[14] Cànbia el vałor in Wikidata
Coefisente de Gini

27.6/100

   

Còdazi de identifegasion
ISO 3166-1DZ Cànbia el vałor in Wikidata DZA Cànbia el vałor in Wikidata 012 Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze de matricołasionDZ Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Domìnio de primo liveło.dz
Prefiso tełefònego+213 Cànbia el vałor in Wikidata
Tełèfono d'emerzensa
Preza ełètrega

Sito webel-mouradia.dz… Cànbia el vałor in Wikidata

MusicBrainz: 28242750-534a-326b-8ed6-1b03dfb88cd0

EtimołoziaCànbia

El nome Algeria vien dal nome de la cavedal al-Jazir, che vol dire le ìzołe. Na olta ghera quatro ìzołe rente de la costa, le se ciamava al-jazir Ban Mazghann, le ìzołe de Bani Mazghanna. Da sto nome l'è vegnù al-Jazir, a l'eoropea Algeri.

ZeografiaCànbia

  Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Zeografia de l'Algeria.

L'Algeria la xe la prima nasion africana par grandeza.

La majoria del teritorio fa parte del deserto del Sahara. Al sud ghe la catena de l'Atlas (Atlante) e l'altipian de Ahaggar.
La costa xe colinosa e con pochi porti naturali.

StoriaCànbia

  Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Storia de l'Algeria.

AntighitàCànbia

El teritorio che ancò conosemo come Algeria xe stà abità sin da i tempi preistorici. I primi abitanti certi xe i imazighen. Sta nasion ga abità l'Algeria fin da diese secoli prima de Cristo. I greci i le ciamava barbaroi - senza cultura - da do vien el nome berberi.
Con la cresita de la potensa de Cartagine, i berberi i xe stà sotomesi, fin al tempo de le Guere Puniche quandi i berberi ga fondà el regno de la Numidia. I romani ga conquistà la Numidia inte el 200 AC e ga mantegnù el control fin a l'arivo de i vandali. Dopo i vandali, el imperator de Bisanzio controlaa la rejon fin a l'arivo de i arabi inte el secolo VIII de la nostra era. Co i arabi e rivà in tel nord de l'Africa, i berberi ga resistio l'invasion, anca se i ga cetà la fede islamica.
La dinastia berbera de i Rustamidi ga unificà l'Algeria e conquistà l'Egito. Le dinastie seguenti, i Almoravidi e i Almohadi, ga regnà e portà la pace. Dopo la fin del periodo de i almohadi, le dinastie tunisine (Hafsidi), marochine (Marinidi) e algerine (Zayyanidi) i ga combatuo par el control de la rejone. I spagnoli i controlaa la costa ne i secoli XV e XVI.

ModernitàCànbia

I francexi ga invaso Algeri in tel 1830. La guera de conquista la fu longa e vilenta, el 30% de la oppolasion civile xe stà copà da i francexi. I emiri Abdelkader, Ahmed Bey e Fatma N'Soumer ga guidà la resistenza che la durò fin al 1902.
I francexi ga confiscà la tera comune e ghe la data a i coloni francexi, italiani e spagnoli. La produsion agricola la crescea, ma la popołasion locale l'è diventà poareta e senza tera. Tuti i bianchi e i ebrei sefardici xe stà reconosù come citadini francexi, mentre la magioranza musulmana no la ga recevù nisun riconosimento.
En tel 1954, el Fronte Nasional de Liberasion (FNL) ga tacà la guerilia contro i francexi. La guera l'è finia inte el 1962 co l'indipendenza de l'Algeria.
El primo presidente xe stà Ahmed Ben Bella, che ga perso la presidenza durante el colpo de Stato de Houari Boumédienne in tel 1965. Boumédienne ga nasionalizà la tera e la produsion agricola. Soto de lu, el paexe sa meso inte el movimento dei i paexi non alineadi, e ga scomizià la guera freda col Maroco. Co la morte de Boumédienne inte el 1978, Chadli Bendjedid l'è salì al poder. Soto de lu, i berberi ga scominsià a domandare i so diriti e i integralisti islamici volea la sheria (legge islamica). Le proteste de piasa e ne le uiversità ga portà a la fin del partio unico inte el 1988 e a le nove elesioni in tel 1991. I islamici ga vinto le elesioni e l'esercito l'è intervegnù. La guera civil xe scominzià così, i islamici contro l'esercito e altri grupi. En diexe ani, pì de dozentomila persone xe morte par la violenza. Inte el 1999, Abdelaziz Bouteflika fu eleto presidente e la guera civile l'è finia dopo un par de ani. I berberi I xe stà riconosudi e la loro łéngua, el tamazight, xe łéngua nasional dal 2002.

Zeografia połitegaCànbia

Sudivixion aministrativeCànbia

Ła Algeria ła xe divixa in 48 province (wilāyāt)[20]. Ła numerasion de łe provincie ła seve un ordene uficial.

 
Province de ła Algeria
  • 01 Adrar
  • 02 Chlef
  • 03 Laghouat
  • 04 Oum el-Bouaghi
  • 05 Batna
  • 06 Béjaïa
  • 07 Biskra
  • 08 Béchar
  • 09 Blida
  • 10 Bouira
  • 11 Tamanrasset
  • 12 Tébessa
  • 13 Tlemcen
  • 14 Tiaret
  • 15 Tizi Ouzou
  • 16 Algeri
  • 17 Djelfa
  • 18 Jijel
  • 19 Sétif
  • 20 Saida
  • 21 Skikda
  • 22 Sidi Bel Abbes
  • 23 Annaba
  • 24 Guelma
  • 25 Constantina
  • 26 Médéa
  • 27 Mostaganem
  • 28 M'Sila
  • 29 Mascara
  • 30 Ouargla
  • 31 Orano
  • 32 El Bayadh
  • 33 Illizi
  • 34 Bordj Bou Arréridj
  • 35 Boumerdès
  • 36 El Tarf
  • 37 Tindouf
  • 38 Tissemsilt
  • 39 El Oued
  • 40 Khenchela
  • 41 Souk Ahras
  • 42 Tipasa
  • 43 Mila
  • 44 'Ayn Defla
  • 45 Naama
  • 46 Aïn Témouchent
  • 47 Ghardaïa
  • 48 Relizane

Cavedal e altre sitàCànbia

La cavedal xe Algeri.

PopołasionCànbia

EtnieCànbia

El 99% de la popołasion xe araba/berbera. La majoria asoluta xe de origine berbere, ma ghe tanti che se considera arabi de cultura. I berberi se divide in grupi: kabilia, chaoui, mozabiti, e tuareg.
El resto xe ebrei sefarditi e eoropei.

ReligionCànbia

La popołasion xe in majoria asoluta islamica.
Ghe xe minoranze ebree (200,000 fedeli) e catoleghe (50,000 fedeli).

EconomiaCànbia

El 10% de la popołasion laora ne l'agricultura (olive, cotone, tabaco, palme da fibra, fighi, sughero).
El pi importante setor xe quel petrolifero, 60% de le entrate nasionali. Ghe riserve par 12 miliardi de barili de petrolio e 6 biliardi de metri cubi de gas.

Gałeria de somejeCànbia

NotasionCànbia

  1. Declarà da: Constitution of Algeria. Sesion del documento: 3. Łéngua de l'òpara o del nòme: àrabo.
  2. Declarà da: Constitution of Algeria. Sesion del documento: 3 bis. Łéngua de l'òpara o del nòme: àrabo.
  3. URL de refarensa: https://www.interpol.int/Member-countries/World. Editor: Interpol. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  4. URL de refarensa: https://www.opcw.org/about-opcw/member-states/. Editor: Organizasion par ła Proibision de łe Arme Chìmeghe. Data de consultasion: 7 de disenbre del 2017.
  5. URL de refarensa: https://www.iho.int/srv1/index.php?option=com_wrapper&view=wrapper&Itemid=452&lang=en. Editor: Organizasion Idrogràfega Internasionałe. Data de consultasion: 8 de disenbre del 2017.
  6. URL de refarensa: http://www.unesco.org/eri/cp/ListeMS_Indicators.asp.
  7. URL de refarensa: https://www.earthobservations.org/members.php.
  8. URL de refarensa: http://www.upu.int/en/the-upu/member-countries.html. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  9. URL de refarensa: https://www.itu.int/online/mm/scripts/gensel8. Data de consultasion: 4 de majo del 2019.
  10. URL de refarensa: https://public.wmo.int/en/members/algeria. Data de consultasion: 26 de majo del 2020.
  11. URL de refarensa: https://www.who.int/choice/demography/by_country/en/. Data de consultasion: 21 de lujo del 2020.
  12. URL de refarensa: https://www.oic-oci.org/states/?lan=en. Data de consultasion: 29 de otobre del 2022.
  13. 13,0 13,1 URL de refarensa: https://hdr.undp.org/data-center/human-development-index#/indicies/HDI. Declarà da: Rapporto sullo sviluppo umano. Data de publicasion: 2022. Editor: Programa de l'ONU par el Desviłupo.
  14. URL de refarensa: http://data.worldbank.org/indicator/SL.UEM.TOTL.ZS.
  15. URL de refarensa: http://www.itu.int/net/itu-t/inrdb/e129_important_numbers.aspx. Data de consultasion: 8 de lujo del 2016. Sototìtuło: ITU-T E.129 National-only numbers linked with emergency services and other services of social value. Curatore editoriale: Union Internasionałe de Tełecomunicasion. Tìtuło: International Numbering Resources Database.
  16. 16,0 16,1 URL de refarensa: http://www.itu.int/net/itu-t/inrdb/e129_important_numbers.aspx. Data de consultasion: 10 de lujo del 2016. Sototìtuło: ITU-T E.129 National-only numbers linked with emergency services and other services of social value. Curatore editoriale: Union Internasionałe de Tełecomunicasion. Tìtuło: International Numbering Resources Database.
  17. URL de refarensa: http://www.dgsn.dz/?Ayez-le-reflexe-1548.
  18. URL de refarensa: https://www.mdn.dz/site_cgn/.
  19. 19,0 19,1 URL de refarensa: http://www.iec.ch/worldplugs/list_bylocation.htm. Data de consultasion: 10 de zugno del 2016. Curatore editoriale: Commissione Elettrotecnica Internazionale. Tìtuło: World Plugs.
  20. Suddivisione amministrativa sul sito del Ministero degli Interni d'Algeria Archivià il 24 de setenbre 2014 in Internet Archive.

Altri projetiCànbia

Łinganbi forestiCànbia








Controło de autoritàVIAF (EN1144898516950291388 · ISNI (EN0000 0004 0529 7018 · LCCN (ENn79064760 · GND (DE4001179-3 · BNF (FRcb118621987 (data) · BNE (ESXX451452 (data) · NLA (EN35003176 · BAV ADV11356231 · NDL (ENJA00560369 · WorldCat Identities (ENn79-064760


Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Alzerìa&oldid=1108650"